Remember Teodor Rusu (1935 – 2005)

Posted on Ianuarie 22, 2017

5



        Fără să caut ceva anume, „scotocind” prin cutiile vechi de pantofi în care s-au adunat de-a lungul anilor fel de fel de „hîrtii”, am dat peste un plic îngălbenit pe care scria „D-lui Teodor Rusu”, fără adresă și fără expeditor. L-am deschis și înăuntru am găsit dactilograma unui text scris, la Brașov, în vara „fiebinte” a anului 1989. Este vorba despre o falsă cronică plastică, redactată după ce fusesem la București invitat de pictorul Teodor Rusu din Tohanul Vechi (Zărnești – Brașov), unul dintre reprezentanții de marcă ai „Școlii de la Poiana Mărului”, alături de pictorii bucureșteni Horia Bernea și Ion Dumitriu, la prima lui „personală” în București. Aceasta a avut loc la „Căminul Artei” și s-a bucurat de o atenție excepțională (din toate punctele de vedere!), la vernisaj fiind prezenți, pe lîngă pictorii deja numiți, mulți alții, precum Teodor Moraru, Viorel Grimalschi, Alexandru Chira, critici de artă ca Mihai Ispir, Theodor  Redlow și Andrei Pleșu (aflat într-o „permisie” din „exilul” său la Tescani) sau scriitori prieteni „de idei”, precum Cheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Ion Bogdan Lefter și mulți alții.

          Îmi amintesc că la „agapa” care a urmat după vernisaj (găzduită de Ion Dumitriu în atelierul său din Piața Amzei, loc „geometric” deja tradițional al întîlnirilor între plasticieni, scriitori, muzicieni din București sau între aceștia și alții din provincie, atunci cînd veneau în Capitală) Teodor Rusu adusese de acasă, de la Tohan, pîine de casă, slănină și ceapă, plus vin roșu, făcut de el din vița proprie. Ca pentru o „cină de taină”… Era într-o perfectă armonie cu sensul „ofrandelor” oferite pe simezele de la „Căminul Artei”.

        Revin. Privind plicul și filele textului „generat” de această experiență (scris, cum am menționat „de mînă” pe prima filă, pentru revista Vatra), mi-am dat seama că nu știu nici acum dacă textul a apărut atunci sau nu. „Evenimentele” acelui an, „accelerarea” din finalul lui ne-au „reprogramat” pe toți în alte ritmuri, „dislocîndu-ne” pe mulți chiar și  geografic. La rugămintea mea, cu amabilă și promptă solicitudine, domnul Francisko Kocsis de la revista Vatra, mi-a confirmat (după ce a căutat în bibliografia revistei) că textul a apărut, într-adevăr în numărul pe luna iulie a anului 1989, sub titlul Mărturia plastică a lui Teodor Rusu. Nu am acum posibilitatea să confrunt cele două texte pentru a vedea dacă există diferențe (fiind vorba de anul 1989!). Dar, cum plicul cu varianta originală a acestuia era destinat „subiectului”, o reproduc scanat ca atare. Cu speranța că, pe nebănuite căi cyberspațiale, acesta va ajunge,  într-o virtuală „a patra dimensiune”, în sfîrșit la „destinatar”.

        (O fi existînd internet în Paradis?)

*

tr-1

.

tr-2

.

tr-3

*

Text apărut în revista Vatra, nr. 7 (220)/1989, p. 14, sub titlul Mărturia plastică a lui Teodor Rusu.

*

16636

Sursa foto: http://www.newspad.ro/Retrospectiva-Rusu,16636.html

*

teodor-rusu-paini

Teodor Rusu:Pîini

reproducere pe coperta catalogului primei expoziții personale în București,  la „Căminul artei” (Etaj) – mai 1989

*

Anunțuri