MANSARDA IMAGINARĂ*
Încă din ultimii ani de liceu, cînd datorită unui minunat profesor de limba și literatura română, am citit primele cărți de Mircea Eliade, mi-am dorit o mansardă. Împlinirea tuturor viselor și proiectelor pe care le nutream în acei ani mi se părea, într-un mod tainic, aproape magic condiționată de adjudecarea unei mansarde.
N-am avut atunci, însă, decît un pod – al blocului vechi în care locuiam – și acela, mai mult o magazie de mobile uzate și de obiecte inutile, sau uscătorie de rufe.
Mai tîrziu, în anii studenției n-am reușit să găsesc decît un subsol; adevărat, al profesorului și psihologului Nicolae Mărgineanu care cobora uneori spre a mă ridica la înălțimea amețitoare a unei interpretări pilduitoare a cunoscutei poezii eminesciene Dintre sute de catarge. Dar un subsol.
Astăzi, cînd nostalgia aceasta din adolescență mai agonizează în mine, înțeleg tot mai bine că adevărata mea mansardă imaginară, dacă nu cumva și a altor adolescenți din generația mea, a fost însuși Mircea Eliade.
______________________
* Text publicat prima dată în revista ASTRA, nr. 4/1988 și inclus în volumul Fragmente salvate (1975-1989), Polirom, 1996, p. 138. E o datorie pe care o resimt de mult să „deconspir” astăzi numele „profesorului”. (A făcut-o, deja, într-un volum colectiv dedicat in honorem acestuia și Ştefan Borbely ) Este vorba despre cel care a devenit criticul literar, eseistul, universitarul și redactorul șef al revistei Vatra, Domnul Cornel MORARU.
*
Gogea's Blog 
Nicoleta Dabija
martie 13, 2017
până la urmă ne mulțumim cu imaginarul 🙂
vasilegogea
martie 13, 2017
…dar e un mod „lacom” de a fi mulțumit!…
magda ursache
martie 13, 2017
Draga Vasile Gogea ,nu mai stiu daca aveti cartea Camera Sambo.Introducere în hermeneutica lui Mircea Eliade de Petru Ursache,scrisa înainte de 89,dar aparuta dupa. E si mansarda acolo.V-o trimit daca n-o aveti.Un prof de la „Cuza” scria în presa iaşiota ca îi este rusine de lecturile din Eliade si din Noica.Nu se sinucide Universitatatea cu astfel de profi?magda u.
vasilegogea
martie 13, 2017
Nu, din întîmplare și din păcate (ale mele, desigur) nu am această carte.
Nu știu cum voi deveni „solvabil” dacă aș mai adăuga la datoriile mele față de Domnia Voastră, încă una?
Există oameni cărora le e rușine și de scrisorile primite de la părinți!
magda ursache
martie 13, 2017
Bine,o caut si v-o trimit cît de repede.Am predat la tehnoredactare cartea mea, Literatura cu bune si ,,,nebune,unde sunteti,desigur ,prezent.magda u.
vasilegogea
martie 13, 2017
Grazie mille!