Expoziție Ervant Nicogosian la Bistrița

Posted on Mai 18, 2017

1



„Povestea din vis”, o expoziție de pictură semnată Ervant Nicogosian (6 decembrie 1928 – 26 mai 2014),  la Galeria „Arcade-24” din Bistrița

*

În organizarea Uniunii Artiştilor Plastici – Filiala Interjudeţeană Bistriţa-Cluj, va avea loc joi, de la ora 18.00, vernisajul expoziţiei de pictură „Povestea din vis”, de Ervant Nicogosian, pictor român de origine armeană. Între 1941 și 1948, Ervant Nicogosian și familia sa au fost deportați în lagăre din Uniunea Sovietică, dobândind o foarte dură experienţă de viaţă. Pictorul a urmat, între 1948 şi 1954, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, unde l-a avut coleg şi pe Paul Gherasim.
La vernisaj va participa fiica artistului, Gilda Mologhianu.

(Victor ȘTIR, în Mesagerul de Bistrița-Năsăud, http://www.mesagerul.ro/2017/05/17/povestea-din-vis-la-galeria-arcade-24)

*

„Ador să dorm pentru că visez că văd.

Întotdeauna visele mele sunt colorate şi niciodată nu am visat lagărul.

De asemenea, iubesc aerul curat, natura şi frumuseţea acestei lumi“

*

Născut la Odesa la 6 decembrie 1928, Ervant Nicogosian a fost deportat împreună cu familia sa ( între anii 1941-1948) în lagărele din Uniunea Sovietică, trecând prin lagărele: Oranke, Aktiubinsk, Karaganda-Spask, Cocuzecc, Akiatan.

El mărturisea că până la douăzeci și doi de ani, am trăit în lagărele din Kazahstan împreună cu părinții și fratele. “Primul lagăr în care am ajuns în miez de vară a fost Oranke. Era o fostă mănăstire de călugări, așezată pe o pajiște imensă, înconjurată de păduri de mesteceni, în apropierea orașului Gorki, Nijni Novgorodul de astăzi. În ea fusese amenajată o pușcărie unde am ajuns după o călătorie de nu mai puțin de 42 de zile”, scrie pictorul Ervant Nicogosian în “Marturisiri” publicate parțial în revista Ararat. Biografia acestui artist conține chinuitoarele suferințe ale unei deportări brutale, bucurii copilărești, frică, lumină, panică, foame, frigul din stepa siberiana, boală, moarte, dar dincolo de asta speranța că într-o bună zi, se va ieși din infernul “Arhipelagului Gulag”.
A urmat Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucuresti între anii 1948-1954 la Clasa Profesorului Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi și Nicolae Dărăscu, unde l-a avut coleg, printre alții pe Paul Gherasim care i-a fost prieten de o viață.

Împreună cu marele său prieten Paul Gherasim

Din păcate în ultimii ani pictorul s-a confruntat cu o teribilă boală. Și-a pierdut vederea și a fost pus în imposibilitatea de a mai lucra. Dar nu a renunțat și cu ajutorul unui priten a revenit la pictură.

(http://www.araratonline.com/s-a-stins-din-viata-pictorul-ervant-nicogosian/)

*

„Nonfigurativul lui este expresia unei extraordinare forțe lăuntrice și a unei anume viziuni asupra lumii de azi. Asupra Universului. A lui însuși. Detaliile nu au importanță. Se simte aspirația către esențial și nu pentru decorativ, pitoresc, exotic sau senzațional. Găselnițele sunt evitate cu obstinație. Nu știm cum, dar se vede în arta acestui mare nevăzător. Culorile și compoziția devin deliberat efervescența minții care lucrează. Cum ar fi comentat, să zicem, Borges aceste lucrări pe care nu ar fi putut să le privească decât cu ochiul minții? Nu știm, am putea forța un exercițiu de imaginație. Nicogosian ajunge la esența marii picturi la care aspira și marele Leonardo da Vinci.” (Bedros Horasangian)

*

Anunțuri
Posted in: In Memoriam