ANNOVA Systems și Zetta Cloud își unesc forțele pentru a combate propagarea știrilor false în procesul de storytelling
Compania germană ANNOVA Systems, furnizor al sistemului informatic de planificare pentru știri OpenMedia, și Zetta Cloud, companie românească specializată în soluții de inteligență artificială, anunță o colaborare cu scopul de a oferi jurnaliștilor posibilitatea de a determina originea și gradul de încredere al informațiilor folosite pentru crearea de știri.
Anunțul a fost făcut în timpul celui mai mare eveniment de profil din SUA, organizat de National Association of Broadcasters (NAB), care a avut loc în luna aprilie la Las Vegas.
München, iunie 2017: Alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, votul pentru Brexit din Marea Britanie, alegerile prezidențiale franceze din acest an … influența știrilor false asupra dezbaterii democratice este în creștere și, din păcate, această tendință probabil va rămâne actuală. Este o problemă globală care trebuie abordată pe toate fronturile: o formare mai bună a jurnaliștilor, abordări colaborative pentru a detecta știrile false, stoparea răspândirii informațiilor neconfirmate din social media etc.
Combinând expertiza companiei germane ANNOVA Systems în domeniul fluxurilor de lucru pentru echipele editoriale cu algoritmii de “digital intelligence” ai Zetta Cloud (recent finanțată de un grant Google Digital News Initiative), colaborarea dintre cele două companii urmărește să ajute jurnaliștii să identifice conținutul suspect înainte de a-l folosi ca sursă în propria procesul de creare de știri.
Sistemul pe care l-au dezvoltat împreună procesează conținutul digital media utilizat pentru munca editorială, care este ingerat în sistemul OpenMedia (cum ar fi feedurile RSS sau tweet-urile) și îl analizează automat cu algoritmii TrustServista. Jurnaliștii primesc indicații în timp real referitor la gradul de încredere al fiecărei informații în platforma OpenMedia, împreună cu factorii luați în considerare pentru calcularea nivelului de încredere (TrustLevel) pus la dispoziție de TrustServista: originea informațiilor numită „pacient zero”, identificarea clară a autorului, stabilirea contextului clar (cine / când / unde), sentimentul (pozitiv, negativ sau neutru), etc. […] |
Gogea's Blog 
Liviu Antonesei
iunie 28, 2017
O idee foarte bună!
vasilegogea
iunie 28, 2017
De acord!
Liana
iunie 28, 2017
Am putea avea informatii detaliate despre modul cum va face depistarea stirilor false, sau este doar titlul unei viitoare teme de cercetare?
Unde vom citi, noi cei dintre consumatorii de rand, daca o stire este adevarata sau nu?
Ioana Haitchi
iunie 28, 2017
A republicat asta pe Poetaria Journal și a comentat:
Extrem de periculos acest „detector”
vasilegogea
iunie 28, 2017
Bună întrebare! cred că ar trebui să contactați autorii software-ului.
dezideriududas
iunie 28, 2017
Bun un asemenea detector în zona realității, problema mai de fond ține insă de faptul că știrile mass-media, inclusiv cele false ( sau mai ales….), încearcă să demonstreze “realitatea noastră impotriva celorlalte realități”….Ideile, doctrinele, sistemele conceptuale…., care dau de multe ori entropii maxime înspre realități schizofrenizate, ar trebui detectate în academii, institutute de cercetare, chiar sisteme politice ( departamente de analiză, cercetare, doctrină )….Acolo detecția e mai grea, dacă nu imposibilă, pașnic…..Ion Rațiu în “Politică pentru Occident” ( carte prezentată și in cca. 50 de conferințe in SUA !!! ), scria că, după al 2-lea război mondial, omenirea a câștigat un bun neprețuit : s-a putut demonstra că numărul sufragiilor în sprijinul unei probleme publice nu îi asigură acesteia îndreptățirea ( într-o formulare aproximativă )….Când imediat în 1995-1996 am descoperit ideile tehnocrate, mi-am zis că era necesar acel echilibru in democrație. Echilibrul s-a realizat netrasparent insă iar, când “tehnocrația” a luat amplitudinea maximă ( guvernul tehnocrat ), deja trecuseră zeci de ani de “tehnocrație “ după ureche….Acum, revenind la democrație, trebuie să le (re)construim pe amândouă. Din păcate sistemele de autoritate profesională din academii, institute, instituții chiar, sunt greu de responsabilizat. Autoritatea epistemică e chiar mai ierarhizată decat cea deontică, deși formularea ar părea un non-sens, dar in țări ca Romănia, care are mult de recuperat, inerția subordonează autoritatea știintifica unor ierarhii rigide iar pe cea de cunoaștere o dispipeaza în cel mai bun caz în formula, “e opinia ta/dvs….”, în spate fiind inerții uriașe a unor interese care de zeci de ani se simt BINE, așa, RĂU, cum s-au asezat…. Poate detectorul de știri false, dacă ar deveni eficient, ar trebui să determine o interfață profesionalizată la toate structurile emintite, pentru un auto-control permanent. Când a făcut așa ceva “Academia Cațavencu”, doar a reușit să monopolizeze piata media și nu numai….Era însă necesara și o astfel de pre-tehnocrație, deși părea o post-democrație…. E drept, e doar opinia mea.
dorindavid
iunie 28, 2017
Mi s-a parut foarte interesant! Drept pentru care l-am share-uit
vasilegogea
iunie 29, 2017
Mulțumiri!