Semper Transilvania – dublu eveniment la Filiala Cluj a U.S.R.

Posted on Octombrie 17, 2017

8



Dublă lansare de carte transilvană

 Joi, 19 octombrie 2017, ora 12,

la sediul Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din România

(str. Universităţii nr. 1)

  • Transilvania din cuvinte

O antologie alcătuită de Irina Petraş

(Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 436 pagini)

Volum dedicat Centenarului Marii Uniri, editat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

Transilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte, dar şi a Clujului din poveşti, a Clujului din legende, a Luminii din cuvinte, a albumului 100 de ani de viaţă literară românească… Toate, antologii pe care le-am gândit şi editat din 2005 până astăzi (pot fi răsfoite pe site-ul Filialei clujene: www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro, la secţiunea Editoriale). În 2015, Anul Luminii, mă întrebam dacă, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, vom fi în stare să găsim cumpăna dreaptă, să exaltăm fâşia de lumină din fragmentele de istorie hărţuită ale acestui secol de existenţă? Să recompunem rotundul unui trecut ale cărui produse suntem, inevitabil şi iremediabil. Să ne procurăm, aşadar, un viitor. Avem un sprijin: limba română, cea care e, zice Eminescu, împărăteasă la ea acasă. Scriitorii pot fi călăuze. Transilvania din cuvinte e şi o propunere de meditaţie.

Constat o tot mai accentuată, mai diversă şi de o calitate în creştere manifestare a unui fenomen pe care l-am numit re-locuirea culturală a Clujului, a oraşelor şi satelor României. Reîntoarcerea la actul cultural sub cele mai variate şi, uneori, surprinzătoare moduri e semn că românii au redescoperit cea mai sigură, mai neîndoielnică şi mai înaltă cale de asumat şi consolidat identitatea naţională în chiar plin proces de aliniere la norme continentale şi mondiale: Cultura.

Am cerut colegilor, simplu, să-mi trimită texte despre Transilvania, lăsând la alegerea lor genul, perspectiva, tonul şi tonalitatea. Veţi găsi, astfel, în acest volum studii sobre despre istoria, geografia, literatura, folclorul acestui ţinut alături de confesiuni poematic-sentimentale, de evocări ale unor importante figuri legate de Marea Unire, de poeme şi fragmente de proză. Deşi lucrate independent, textele, veţi vedea, se întreţes, îşi răspund; un soi de canon subteran, subtextual le aduce împreună, le uneşte, sporindu-le consistenţa şi mesajul. (I.P.)

Semnează în acest volum: Ana Blandiana, Ioan-Aurel Pop, Petru Poantă, Dan Er. Grigorescu, Vasile Sebastian Dâncu, Ioan Bolovan, Mircea Muthu, Mircea Popa, Vasile Muscă, Tudor Cătineanu, Ovidiu Pecican, Adrian Popescu, Marta Petreu, Ilie Rad, Vasile Igna, Gavril Pompei, Livia Titieni, Nicolae Mocanu, Gheorghe Grigurcu, Ion Taloş, Aurel Rău, Ruxandra Cesereanu, Dinu Flămând, Justin Ceuca, Sorina Stanca, Ioan Pop-Curşeu, Ioan Moldovan, Titu Popescu, Andrei Moldovan, Ştefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Nicolae Prelipceanu, Cornel Cotuţiu, Ion Mureşan, Alexandru Vlad, Ion Brad, Vistian Goia, Valentin Marica, Ion Horea, Săluc Horvat, Ion Petrovai, Horia Bădescu, Ion Pop, Alexandra Medrea, Valer Gligan, Icu Crăciun, Gabriela Leoveanu, Horea Porumb, Adrian Ţion, Radu Constantinescu, Rodica Braga, Mariana Bojan, Florica Bud, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Hanna Bota, Echim Vancea, Vasile Dâncu, Rodica Marian, Minerva Chira, Ion Cocora, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Dumitru Chioaru, Ştefan Damian, Iulian Dămăcuş, Andrei Fischof, Virgil Mihaiu, Marcel Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Vasile Gogea, Martha Izsak, Alexandru Jurcan, Victor Constantin Măruţoiu, Ştefan Melancu, Alice Valeria Micu, Alexandru Cristian Miloş, Gavril Moldovan, Vlad Moldovan, Dan Moşoiu, Eugeniu Nistor, Balázs F. Attila, Cornel Udrea, Miron Scorobete, Victor Tecar, Alexa Gavril Bâle, Mircea Goga, Ioan Nistor, Ion Noja, Olimpiu Nuşfelean, Maria Olteanu, Maria Pal, Gheorghe Pârja, Iuliu Pârvu, Mircea Petean, Ioan Pintea, Flore Pop, Aurelius Şorobetea, Gabriela Genţiana Groza, Paşcu Balaci, Teofil Răchiţeanu, Rodica Dragomir, Persida Rugu, Lucia Sav, Vasile Sav, Grigore Scarlat, Alexandru Sfârlea, Traian Ştef, George Vulturescu, Ioan Hădărig, Ioana Ileana Şteţco, Viorel Tăutan, Victor Ţarină, Darie Ducan, Ileana Damian, Menuţ Maximinian, Dinu Virgil, Constantin Rusu.

*

  • Ion Agârbiceanu, Opere, vol. VII-VIII (romane)

Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, bibliografie, note şi comentarii, referinţe critice şi glosar de Ilie Rad, Academia Română, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2017 (Colecţia „Opere fundamentale”, iniţiată şi coordonată de acad. Eugen Simion)

Odată cu prezentele volume (VII-VIII) din colecţia “Opere fundamentale” (ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, bibliografie, note şi comentarii, referinţe critice şi glosar de Ilie Rad, Academia Română, Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2017) se încheie retipărirea tuturor celor XVIII tomuri din seria de Opere a lui Ion Agârbiceanu, începută şi realizată de G. Pienescu (vol. I-XII) şi continuată de Victor şi Mariana Iova (vol. XIII-XVIII), la care se adaugă alte volume neincluse în seria de Opere Pienescu-Iova (cum ar fi, în prezentul volum VII, romanul Licean… odinioară). Aşadar, vol. VII conţine romanele Licean… odinioară (1939), Vremuri şi oameni, I. Acasă (1914-1916) (1942), Vremuri şi oameni, II. Pe drumuri (1916-1918), Vremuri şi oameni, III. Lume nouă (1919-1940) (1943). Volumul VIII include, în ordinea cronologică a scrierii, romanele Prăpastia (1940), Sfântul (1942), Frământări (1943), Prăbuşirea (1943) şi Vâltoarea (1945). Să amintim componenţa echipei coordonate de Ilie Rad, care a realizat actuala ediţie: dr. Carmen Ţâgşorean, drd. Alexandra Ormenişan, drd. Flavia Topan, drd. Otilia Mureşan, tineri cercetători, membri ai Şcolii Doctorale de Știinţe Politice şi ale Comunicării, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. (I.R.)

Participă: Constantin Cubleşan, Alexandra Ormenişan, Ilie Rad, Carmen Ţâgşorean

Moderator: Irina Petraş

*

Anunțuri