Poetul, traducătorul, sociologul și jurnalistul elvețian Andreas Saurer rememorînd revolta din 15 noiembrie 1987 de la Brașov. Update: am primit de la Zorin Diaconescu traducerea în românește a textului

Posted on noiembrie 5, 2017

8



*

Andreas Saurer
blickt über den Hag.
Echtjetzt?
 Stalin und die Ameisen
Peter Maffay ist 1949 in Kronstadt geboren. Auf Rumänisch heisst die Stadt in Siebenbürgen Brasov.
In Maffays Kindheit aber bekam sie während zehn Jahren offiziell den Namen Orasul Stalin verpasst – Stalinstadt also.
Auf dem Hausberg, der Zinne, die sich kommod mit einer Seilbahn erreichen lässt, war im Wald der Name des 1953 gestorbenen Sowjetdiktators in riesigen Lettern verewigt, vom Stadtzentrum aus gut lesbar.
Mitte der 80er – Jahre besuchte ich Freunde in Brasov. Bei ihnen übernachten durfte ich im Realsozialismus nicht. Als ich  nach 21 Uhr durstig ins Hotel zurückkam, behändigte ich im Festsaal eine verwaiste Flasche Mineralwasser, die Hochzeitsgesellschaft hatte sich bereits verflüchtigt. Auch Feste durften in Nicolae Ceausescus Reich nicht alt werden. Jedenfalls nicht im öffentlichen Raum.
Am 15. November 1987 aber rebellierte die Stadt. Aus den Fabriken marschierten Zehntausende Arbeiter ins Zentrum, schrien «Nieder mit Ceausescu! Nieder mit dem Kommunismus», besetzten und plünderten Rathaus und Parteizentrale. Polizei und der Geheimdienst Securitate schlugen den Aufstand nieder – mit Wasserwerfern und Tränengas. Die Armee fuhr mit Panzern auf. Rund 300 Beteiligte wurden verhaftet.
Kürzlich erzählte mir der 64 – jährige Schriftsteller Vasile Gogea auf dem wunderschön renovierten Marktplatz von jenen dramatischen Stunden. Als  einer der wenigen Intellektuellen hatte sich Gogea mit den protestierenden Arbeitern solidarisiert – und musste dafür im Gefängnis büssen.
Das Kronstädter Vorspiel zeitigte zwei Jahre später nationale Wirkung: 1989 wurde Diktator Ceausescu gestürzt und am Weihnachtstag hingerichtet.
Die unter allerlei Schikanen und Repressalien leidenden Beteiligten am Aufstand von Brasov konnten aufatmen.
Und was geschah in jenen Tagen in der Schweiz? Am 16. November 1987 startete in Luzern die gewaltige Zivilschutzübung «Ameise». In den vorübergehend für den Durchgangsverkehr gesperrten beiden Röhren des Sonnenberg-tunnels wurde mit rund 20 000 Laiendarstellern der Ernstfall geprobt. Im A-2-Tunnel, damals gleichzeitig eine der grössten Zivilschutzanlagen der Welt, wusste man nichts vom spontanen Aufstand in Brasov.
Und dort nichts von Luzern. Noch führte in Europa der Kalte Krieg Regie. Heute ist die stillgelegte Schutzkaverne an der A 2 ein begehbares Relikt aus jener Bunkerzeit, und Brasov mit der Schwarzen Kirche als Wahrzeichen ist zum beliebten Touristenziel geworden.
© Berner Zeitung 2017-11-04

*

Text reprodus din cunoscuta publicație elvețiană Berner Zeitung, cu acordul autorului. Adaug, aici, că Andreas Saurer este și un valoros poet de expresie germană, dar și traducător din poezia contemporană românească, pe care o cunoaște foarte bine, fiind un participant frecvent la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației. În 2005, i-a apărut, în Biblioteca Revistei Familia,  o ediție bilingvă, germană-română, a volumului de poezii Berg mit Madonna/Munte cu Madonna, versiunea românească fiind semnată de Radu Țuculescu. Este, de asemenea, autorul importantei cercetări sociologice dedicate istoriei satului românesc între 1918 și 1989 – cu accentele critice atît de necesare pentru perioada „urbanizării” forțate a satului românesc în perioada comunistă :

Modernisierung und Tradition: Das  Rumänische  Dorf 1918-1989, Gardez! Verlag, Sankt Augustin, 2003.

Și foarte semnifictivă, pentru a înțelege „formația intelectuală” a autorului, este dedicația așezată de Andreas Saurer în fruntea lucrării sale :

In memoriam. Anton Golopenția, 1909-1951 und Henri H. Sthal 1901-1991.

Mulțumesc, mulțumim Andreas!

*

UPDATE. Grație generozității vechiului și bunului meu prieten, Zorin Diaconescu, cunoscător nu numai a mai multor limbi strine, dar autor el însuși, folosind cu bune rezultate stilistice limba română, am posibilitatea să adaug, și pentru cei care nu știu germană, traducerea în limba română a textului lui Andreas Saurer.

Mulțumesc/mulțumim, Zorin!

*

Andreas Saurer:

Stalin și furnicile

Peter Maffay s-a născut în 1949 la Kronstadt. Pe românește orașul din Ardeal se numește Brașov.

În vremea copilăriei lui Maffay, orașul s-a procopsit însă vreme de zece ani  cu numele oficial de Orașul Stalin  –  un fel de Stalinstadt.

Pe Tâmpa, unde se ajunge lejer cu funicularul, numele dictatorului sovietic care decedase în 1953 fusese eternizat în pădure cu litere uriașe, foarte vizibile din centrul orașului.

La mijlocul anilor 80 am vizitat niște prieteni la Brașov. Nu aveam voie să înnoptez la ei în orânduirea socialismului real. Când am ajuns după ora 21 însetat la hotel, am palmat o sticlă de apă minerală din sala festivă, nuntașii care petrecuseră acolo se făcuseră deja nevăzuți. În vremea lui Ceaușescu nici petrecerile nu țineau prea mult. Cel puțin în spațiul public.

Însă orașul s-a răsculat în 15 noiembrie 1987. Zeci de mii de muncitori au pornit din fabrici spre centru, strigând Jos Ceaușescu! Jos comunismul!, au ocupat și prăduit primăria și sediul partidului. Poliția și serviciul secret Securitatea au reprimat răscoala – cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Armata a ieșit cu tancurile. Circa 300 de participanți au fost arestați.

Recent mi-a povestit scriitorul Vasile Gogea (64) în piața minunat renovată despre acele ore dramatice. Gogea a fost printre puținii intelectuali care s-au solidarizat cu muncitorii protestatari – și a plătit pentru asta cu arestări și anchetări.

Preludiul brașovean și-a arătat doi ani mai târziu efectul național: în 1989 dictatorul Ceaușescu a fost înlăturat de la putere și executat în ziua de Crăciun.

Participanții la revolta de la Brașov expuși șicanelor și represaliilor au respirat ușurați.

Dar ce se întâmpla în zilele acelea în Elveția? În ziua de 16 noiembrie 1987 a început la Lucerna un exercițiu uriaș de apărare civilă denumit “Furnica”. În cele două căi ale tunelului Sonnenberg, 20 000 de amatori exersau un caz real. În tunelul A-2, pe atunci unul din cele mai mari adăposturi civile din lume, nimeni nu știa ceva despre revolta spontană de la Brașov.

Iar la Brașov nu se știa nimic despre Lucerna. În Europa mai domnea războiul rece. Astăzi adăpostul civil de pe A-2 este o relicvă care poate fi vizitată, iar Brașovul cu Biserica Neagră ca simbol a devenit o destinație turistică.

© Berner Zeitung 2017-11-04

Traducere de Zorin DIACONESCU

*

Reclame