S-a stins analistul „sistemului modei optzeciste”: Gheorghe Mocuţa (5 iunie 1953 – 28 noiembrie 2017)

Posted on noiembrie 28, 2017

9



Gheorghe Mocuța ne așteaptă, de azi, la… „capătul nopții”

*

A încetat din viaţă poetul şi criticul literar Gheorghe Mocuţa, născut la 5 iunie 1953, în Curtici (Arad), localitate pe care scriitorul nu avea să o părăsească niciodată. Pînă azi.

Absolvent al Școlii Generale Nr.1 din Curtici, Gheorghe Mocuța a ajuns ca, după încheierea studiilor la Universitatea de Vest din Timișoara, să predea franceza în școala al cărei elev a fost. A făcut asta timp de mai multe decenii, fiind de-a lungul timpului și director al Liceului din localitate (1992-2003) și chiar primar al Curticiului, între 1990 și 1992.

A absolvit  Universitatea din Timişoara, licenţiat în filologie (română, franceză), în 1976.
Debutul său editorial, Câmpia secretă (Facla, 1986), propunea deja o voce lirică, în contextul momentului, inconfundabilă, adică rafinată vizibil cultural.
A fost redactor loial al revistei ARCA de la lansarea acesteia (ianuarie 1990). Aici, în Colecţia Revistei ARCA, i-au apărut şi cele două cărţi – îngerul ridică lespedea (1992) şi zăpada anului unu (1994) care îl vor impune în atenţia criticii literare. Au urmat alte şapte volume de poezie, ultimul, Salutări din Piaţa Reconcilierii (2016).

Cărţile sale de critică literară, cinci la număr, sunt centrate pe explorarea Sistemului modei optzeciste, cum se şi numeşte una dintre ele, iar jurnalul său intim, Cea mai bună dintre lumi/ Jurnal şi contrajurnal parizian (2011), este unul tensionat, dramatic, unul al luptei autorului cu o boală nemiloasă şi perfidă căreia nu-i cedează însă necondiţionat. Vestul apropiat se numeşte dicţionarul literar semnat de Gheorghe Mocuţa. Este cel al scriitorilor din Filiala Arad a Uniunii Scriitorilor din România. Ea pierde astăzi pe unul dintre cei mai valoroşi scriitori. Şi nu numai ea.

Trupul acestuia a fost depus la capela cimitirului din Curtici (strada Revoluției), acolo urmând a fi înmormântat joi, 30 noiembrie, la ora 13.

(Foto Gheorghe Mocuța: Ioan Matiuț)

*

Citește mai mult despre biografia și bibliografia sa pe site-ul Filialei Arad a U.S.R.:

http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/usr/34_Gh_Mocuta.htm

*

       Prietenul meu din localitatea al cărei nume a însemnat multă vreme o limită „dincolo de care nu se putea trece”, Curtici, scriind despre două cărți ale mele în revista Poesis (a doua revistă importantă în care susținea cu regularitate și autoritate cronică literară, după cea din Arad, Arca), își încheia analizele sagace și pertinente totodată, cu aceste fraze: „Tot ce țese , cu atâta migală Vasile Gogea e atât de omenesc, de umil și de firesc, încât pare opera unui anonim postmodern. E un mod al scriitorului clujean, unic, de a-și ascunde identitatea și de a-și plasa investițiile păguboase în profilul său de înfrânt. Vasile Gogea e spiritul unui înfrânt care ne bântuie.”

De-acum, Gheorghe Mocuța va fi pentru mine un învingător care mă va „bîntui”, așa cum o fac atîția și atîția alți optzeciști, pînă „la capătul nopții”.

(V.G.)

*

Publicitate
Posted in: In Memoriam