Viața și ideile lui Luca Pițu evocate în dialog de Liviu Antonesei și Sorin Antohi

Posted on ianuarie 11, 2018

12



*

*

Idei în Agora
Luca Pițu: viața și ideile unui trickster.
Liviu Antonesei în dialog cu Sorin Antohi

Casa Filipescu-Cesianu
14 ianuarie 2018, 18:00

Dialogul este o evocare a lui Luca Pițu (14 ianuarie 1947—14 iunie 2015), eseist excepțional, spirit liber și om nonconformist, figură centrală a „Grupului de la Iași” – o rețea eterogenă și informală constituită în jurul revistelor Dialog și Opinia studențească la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980. Acolo și atunci s-a produs o tranziție spectaculoasă de la subcultura alternativă la subversiune, disidență și opoziție. Dacă exponentul cel mai radical al acelui proces este Dan Petrescu (n. 1949), Luca Pițu este fără îndoială principala sa inspirație intelectuală și existențială în anii 1980, când magistrul informal precedent, Mihai Ursachi, emigrase în Statele Unite. Magistrul din Țicău (Mihai Ursachi) și Magistrul din Cajvana (Luca Pițu), alături de câțiva magiștri de tip clasic, din Iași, din țară și din cărți, au contribuit la nașterea, orientarea, efervescența (și, poate, disoluția) acelui cronotop mutant, acum aproape uitat.

Istoria intelectuală a grupărilor din jurul revistelor studențești ale anilor 1970-1980 nu a fost încă
scrisă cu adevărat. Încercări există, de la evocări și memorii la bibliografii și teze de doctorat, dar sintezele competente întârzie. Generația Optzeci, care a animat acele reviste, creând astfel o veritabilă
subcultură alternativă, a avut o contribuție centrală și la definirea canonului culturii înalte postcomuniste, dar a privilegiat – ca toate celelalte generații postbelice – memorializarea și exegeza importantei sale producții literare. Astfel, acțiunea culturală a unei întregi generații este recuperată și astăzi preponderent – cu minime excepții (ca inclasabila Mariana Marin ori Aktionsgruppe Banat) – sub
specia autonomiei esteticului, ca joc (proto)postmodern cu formele (poetice). În consecință, tot ce era
alternativ camuflează aproape perfect ceea ce era subversiv dincolo de nivelul scriiturii. Adică revolta
intelectuală, ideile rebele, reflecția civică și politică, orizontul social și istoric. Astfel, «rezistența prin
cultură» e înțeleasă aproape numai ca rezistență prin literatură (mai ales prin poezie). La aproape trei
decenii de la căderea comunismului de stat, situația pare fără ieșire.

Într-un asemenea cadru conceptual și memorial, figura lui Luca Pițu este aproape ininteligibilă. Eseist
ingenios, original și erudit, cititor avid cu total recall, povestitor inegalabil, mentor contracultural și provocator al multor promoții de studenți, curajos critic al ceaușismului și adversar ireductibil al
oricărui regim politic, al aproape oricăror convenții și norme, Luca Pițu a fost un căutător neobosit al libertății fără limite – nu anomică, ci antinomică, libertară, anarhică. A găsit-o în vremuri grele și a
păstrat-o pînă la moarte, a practicat-o, ludic și (auto)ironic, excesiv și radical, adesea riguros și uneori arbitrar, anti-eroic și apofatic, cordial și solidar, sever pînă la calomnie și generos pînă la iertare ori
căință, plasînd-o în centrul destinului său singular, în care viața și ideile se împletesc inextricabil.
În amintirea celor care l-au cunoscut pe Luca Pițu și, adînc încifrat, în scrierile sale de tot felul, adevărul acestui destin supraviețuiește. Și este cheia unei întregi lumi pe care istoricii culturii noastre au
uitat-o sau, mai rău, au răstălmăcit-o. Luca Pițu este «excepționalul normal» care luminează deopotrivă microistoria Generației Optzeci și istoria recentă a României. Așa cum notam mai sus, ideile lui Luca Pițu nu pot fi separate de viața și scriitura lui, dar nici nu pot fi reduse la ele ori acoperite de ele. Așteptând monografiile viitoare dedicate lui Luca Pițu (avem deocamdată eseurile lui Ionel Necula și Gabriel Mardare), putem începe de la o frescă, dată chiar de el, în maniera sa inimitabilă (deși adesea pastișată): Documentele antume ale «Grupului din Iași».

Sorin Antohi

*

Scrierile principale ale lui Luca Pițu : Le chasseur de corbeaux, Editions A l`Ecart, Muizon, 1986 (reed. Moldova, Iași, 2004, și Opera Magna, Iași, 2010); Lettre à un ami occidental, Editions A l`Ecart, Muizon, 1990 (reed. Moldova, Iași, 2004, și Opera Magna, Iași, 2010); Sentimentul românesc al urii de sine, Institutul European, Iaşi, 1991 şi 1996, cu un cuvînt prefaţatoriu de Cornel Moraru; Naveta esenţială, Editura Moldova, Iaşi, 1991 şi 1996: prefăţuită de Aurel Pantea & Mircea Mihăieş; Premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România, refuzat de autor, Premiul de Eseu al Convorbirilor literare şi al Fundaţiei «Poesis»; reed. Editura Opera Magna, Iaşi, 2014; Însem[i]nările Magistrului din Cajvana, Nemira, Bucureşti, 2005, cu o prefaţă de Ciprian Şiulea şi o postfaţă de Gheorghe Grigurcu; Ultima noapte de dragoste şi întîia noapte de filosofie, ediţia a doua, Nemira, Bucureşti, 1998; « «Justa», roman à clefs de Paul Goma », in: Les romans à clefs, Editions Du Lérot, Tisson-Charente, 1999; Fragmente dintr-un discurs in?comod, Institutul European, Iaşi, 1993 şi 2000, cu o prefaţă de Gheorghe Grigurcu, Premiul «Radu Enescu» pentru Eseu al Revistei Familia; Breviarul nebuniilor curente, Institutul European, Iaşi, 1998; Eros Doxa & Logos, ediţia a doua, Timpul, Iaşi, 2004: cu mertatextele domnilor Andrei Bodiu şi Gheorghe Grigurcu; La Cafeneaua hermeneutică, ediţia a doua, Editura Nemira, Bucureşti, l998; Temele deocheate ale timpului nostru, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2002; Lautréamont, la rhétorique et nous, Aula, Braşov, 2006; Dinspre ei şi dinspre mine, Paralela 45, Bucuresti, 2006; « Brazde peste haturi» revisited, Biblioteca Argeş, Piteşti, 2008, Editura Opera Magna, Iași, 2011 (împreună cu Sorin Antohi, Dan Petrescu şi George Pruteanu); Le néant roumain/Neantul românesc, Polirom, Iași, 2009 (împreună cu Sorin Antohi şi E.M.Cioran); Documentele antume ale «Grupului din Iași», Opera Magna, Iași, 2010, 2011, 2012; Descinderi patafizice în dumbrava narativă a Cinexegeticului Povestaş din Humuleşti, Opera Magna, Iaşi, 2012; Trei într-o carte, Opera Magna, Iaşi, 2013; Explorări ontoteologofalocentrifuge în cîteva subiecte niţeluş rebarbative, Opera Magna, Iaşi, 2014; Chansons de gest(uell)e paillarde, Opera Magna, Iaşi, 2014; Dialoghisiri la ceas de taină, Opera Magna, Iaşi, 2014; Adaosul cel humuleştean, Opera Magna, Iaşi, 2014; Anarho-eseuri de ieri şi de alaltăieri, Opera Magna, Iaşi, 2014; Prolegomene la o teorie a cumetrialităţii universitare, Opera Magna, Iaşi, 2014; Temele delicate ale timpului nostru, Opera Magna, Iaşi, 2014; Lexiconul figurilor căjvănare, Opera Magna, Iaşi, 2015.

Vasile Gogea a îngrijit Fărâmele meteoritului din Cajvana. Înregistrate la observatorul cyberspațial Gogea’s Blog, Charmides [, Bistrița], 2015 (cu texte liminare de Bedros Horasangian, Șerban Foarță, Dorin Tudoran și Vasile Gogea), apărut postum.

*

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A făcut studii de Engleză, Franceză (Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași) și Istorie (EHESS, Paris). A predat mai ales la University of Michigan, Ann Arbor; Universitatea din București; Central European University, Budapesta – unde a fost și pro-rector academic, șef de departament, director fondator al Pasts, Inc. Center for Historical Studies; a făcut cercetări, între altele, la institute de studii avansate (Stanford, Berlin, Essen, Viena). A coordonat proiecte și rețele de cercetare, colecții de carte; a fost în conducerea unor instituții, organisme profesionale (între
altele, membru în biroul Comitetului Internațional de Științe Istorice), publicații, fundații; a (co)organizat conferințe, seminarii, școli de vară. A ținut conferințe și comunicări în peste treizeci de țări. A publicat cinci volume de autor (unul la Paris), șase de convorbiri (cu: Adrian Marino, Mihai Șora, Alexandru Zub, Moshe Idel, Virgil Nemoianu, Cioran și Luca Pițu), șapte coordonate (unele în colaborare), șase traduse din franceză și engleză (în colaborare cu Mona Antohi), precum și texte de mai mică întindere.

*

Liviu Antonesei (n. 1953), licenţiat în Psihologie-Sociologie şi doctor în Știinţele Educaţiei al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, unde este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Scriitor, cercetător ştiinţific, jurnalist de presă scrisă, radio şi televiziune. Titular al mai multor rubrici la publicaţii din ţară şi din SUA, Canada, Franţa, Noua Zeelandă etc. Între altele, între 2003 şi 2009 editorialist la Cotidianul, iar din aprilie 2010 pînă la 1 august 1012 la Adevărul. Peste 10.000 de articole în presa presa culturală şi de informare, circa 1000 de emisiuni TV între 1998 şi 2008 şi în jur de 500 de emisuni de radio. Preşedinte al Fundaţiei Culturale „Timpul”, editoarea revistei cu acelaşi nume. Prezență
foarte activă în spațiul virtual, în ultima vreme la https://antoneseiliviu.wordpress.com. A debutat
în 1988 cu volumul Semnele timpului (eseuri), a publicat circa douăzeci de volume de literatură şi
despre literatură: poezie, proză, eseuri. A publicat, de asemenea, şase volume din domeniul Ştiinţelor
Educaţiei. Mai recent: Poezie: Poemele din zorii amurgului, Junimea, 2016; Opera poetică, Paralela 45,
2016; Și întunericul nu a cuprins-o… (Junimea, 2017). Proză: Victimele inocente și colaterale ale unui
război cu Rusia, Polirom, 2012 (trad. engleză la Profusion Publishers, Londra, 2014). Eseu: Literatura, ce poveste! Un diptic şi cîteva linkuri în reţeaua literaturii, Polirom, 2004; Hesperia. Şapte vorbiri despre spiritul european şi maladiile sale, Princeps Edit, 2007. Știinţele educaţiei şi alte ştiinţe antropologice: Ghid pentru cercetarea educaţiei (coordonator şi autor; Polirom, 2009), Paideia Revisited. O introducere LA științele educației (Editura Universității din Iași, 2016).

*

Idei în Agora / Ideas in the Agora

Program dedicat analizei spiritului public, realizat de Muzeul Municipiului București în parteneriat
cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume – care asigură conținutul. Întâlnirile au formate diferite
(conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări,
personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict.
Discuțiile sunt accesibile și prin live streaming, fiind apoi arhivate și folosite ca punct de plecare pentru
publicații virtuale și tipărite: https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ
Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat
încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăiesc. În singurul mod posibil: prin dezbaterea
critică a ideilor.

Până acum au avut loc discuțiile/dialogurile/conferințele:

I: Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. Gregory Claeys talks to Sorin Antohi (21 iunie 2017).

II: De ce este România cum este? Specificul național ca excepționalism. Vintilă Mihăilescu în dialog cu Sorin Antohi (2 iulie 2017).

III: Inintelighenția. Dorin Tudoran în dialog cu Sorin Antohi (9 august 2017).

IV: De la sociologie și geografie la geopolitică în România interbelică. Conferință de Călin Cotoi. Moderator: Sorin Antohi (25 septembrie 2017).

V: Nationality and European Identity. Jörn Rüsen talks to Sorin Antohi (7 octombrie 2017).

VI: The Armenian Genocide: History, Memory, Responsibility, conferință internațională (13-14 octombrie 2017).

VII: Antropologie și istorie recentă în România. Katherine Verdery în dialog cu Sorin Antohi (17 octombrie 2017).

VIII: Village-City-Nation: Utopia? Opening statements by Gregory Claeys and Sorin Antohi, followed by discussion (21 octombrie 2017).

IX: Cultură, ideologie și politică în America de azi. Virgil Nemoianu în dialog cu Sorin Antohi (23 octombrie 2017).

X: Identități evreiești, identități românești. Moshe Idel în dialog cu Sorin Antohi (30 octombrie 2017).

XI: Concurența simbolică ruso-română la periferie. Viziuni alternative ale Basarabiei. Conferință de Andrei Cușco. Moderator: Sorin Antohi (21 noiembrie 2017).

XII: Eugenism, biopolitică și stat etnic în România. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (23 noiembrie 2017).

XIII: Experimente liberale și continuități corporatiste. Politica reprezentării profesionale la începuturile politicii sociale românești. Conferință de Victor Rizescu. Moderator: Sorin Antohi (12 decembrie 2017).

În pregătire:

XV: 30 ianuarie, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Poate fi info-spațiul o nouă Agora? Conferință de Gheorghe M. Ștefan. Moderator: Sorin Antohi.

XVI: 6 februarie, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Domnii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională. Conferință de Octavian Buda. Moderator: Sorin Antohi.

XVII: 20 februarie 2018, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu. Cultură, ideologie și politică în România de azi. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi.

*

Reclame