*
Errata (după 28 de ani!): evident, începutul versului al treilea se va citi corect „Ori Styxul,”. „Amprenta timpului” – „duminica orbului”!
*
Tipărit în revista ASTRA, Nr. 5(224), Mai – 1990.
*
Posted in: Anamnesis
Recitiri: azi, un poem de Sergiu Mandinescu
Posted on aprilie 26, 2018
Gogea's Blog 
Mircea Pora
aprilie 26, 2018
Prin acest poem deosebit, dar uşor de localizat în timp şi spaţiu, reapare cortegiul parcă nesfârşit al suferinţelor pricinuit de teroarea comunistă. Ani destui pentru a distruge o naţie, mai ales sub raport moral. Spre a se vedea ce calitate umană avem acum, condamnarea comunismului s-a făcut superficial şi nu de cine trebuia. Am rămas în continuare comunistoizi, cu reflexe dictatoriale, cu ascultarea telefoanelor, cu cultul şefului, cam fără coloană vertebrală. Deocamdată, ca popor, suntem nesemnificativi, îmi pare rău s-o spun, în ciuda „geniilor” locale pe care le avem…