Oltul, ca un Mississippi, la Făgăraș…

Posted on iunie 1, 2018

7



Imaginea e luată de pe noul pod, de beton, care leagă orașul vechi de fosta comună Galați (devenită, din 1951, cartier al Făgărașului). În stînga e Cetatea cu orașul strîns în jurul ei și, pînă a munți, se întinde Țara Făgărașului. De pe malul drept începe „pe Ardeal”, adică altă „țară”. De altfel, ca să treci în Ardeal pe primul pod, de lemn, care a fost construit în 1769 și a „rezistat” pînă în 1903, trebuia să plătești „vamă”. În 1905 începe construcția unui pod nou, „de fier și fără vamă”, care avea să reziste pînă în 1977, cînd din cauza traversării lui de mai multe tancuri simultan (aflate la „manevre” în zonă), din cauza vibrațiilor s-a prăbușit. Abia între anii 1988-1992 a fost ridicat un alt pod, de beton.

Multă vreme (între anii 1960 și 1968), o vreme a celei de-a doua copilării, după prima petrecută la Sighet, unde văzusem Tisa, cu podul de lemn peste care dacă ai fi putut trece ajungeai direct în Biserica Albă (aflată la acea dată în U.R.S.S.) pentru mine Oltul a însemnat un Mississippi imaginar, care mă făcea să visez la aventuri similare celor ale lui Tom Sawyer. Le citisem încă de la șase ani.

(Foto: Gogea’s Blog – mai 2018)

*

Podul „de fier și fără vamă” într-o ilustrată din 1915 (colecție particulară)

*

Posted in: Anamnesis