*
Bustul lui Petőfi Sándor (1 Ianuarie 1823 – 31 iulie 1849)
la Oradea
*
*
PLOUĂ, PLOUĂ, PLOUĂ…
Plouă, plouă, plouă,
Mărunt se așterne;
Pe buzele mele
Prea plăcută rouă.
Ploaia, ploaia,
Ah, străfulgerează;
Ochii-ți, porumbițo’s,
Săgetați de rază.
Cîte tunete, cîte tunete,
Ne ajung din spate;
Fug, porumbița mea,
Vine bătrînețea.
(1844)
(Traducere: Vasile Gogea)
*
*
După postare. Citind încă o dată ciornele/variantele traducerii (înainte de a le rupe, cum fac mereu după ce consider că am încheiat o „lucrare” – așa cum zidarii dau jos schelele după ce construcția s-a încheiat), am găsit, pentru ultimul vers, o variantă, ce-i drept, mai „departe” de literalitatea originalului, dar echivalentă și poate mai „literară”, mai „solidară” cu metafora tutelară a poemului:
„Vine vreme grea.”
Las cititorilor opțiunea pentru un final, sau altul.
*
Gogea's Blog 
Mircea Pora
iulie 8, 2018
Ai tradus bine, cu înalt simţ artistic. Din puţine cuvinte se constituie un univers unde sunt amestecate, cu bună doză, iubirea, natura, trecerea timpului, resemnarea. O ploaie semnificativă, mai suportabilă totuşi decât cele ce l-au urmărit pe Bacovia.
vasilegogea
iulie 8, 2018
Tocmai „sunetul bacovian” – deși cu aproape o sută de ani mai devreme – m-a „provocat” să traduc această poezie a lui Petőfi, el fiind mai cunoscut cu poemul epic „Ioan Viteazul” / „János Vitéz”.
Adrian Granescu
iulie 8, 2018
Splendid ! Iti multumesc, draga Vasile, pentru ca mi-ai atras atentia cu aceasta poezie a marelui Petofi. Iata si de ce as dori sa mai gasesc antologii (mai mult sau mai putin scolaresti) pe o tema anume.
Adrian Granescu
vasilegogea
iulie 8, 2018
@Adrian Granescu
…nu sînt un traducător „atestat”, dar uneori mă tentează să transpun în românește texte în care reverberează „teme” pe care le găsim explorate, independent, și în poezia românească (o antologie tematică „translingvistică”, așa cum propui, ar descoperi cu siguranță mult mai multe similitudini).
Mulțumesc pentru apreciere!
maria vaida
iulie 8, 2018
Felicitări, prieten drag, ai păstrat fiorul intim al textului, sporindu-i farmecul în românește. Acest gen de exercițiu poate deveni o preocupare majoră pentru tine. Caută poemele despre ploaie, vezi cât de frumos poate suna al Anei Blandiana în ungurește.
Laszlo Alexandru
iulie 8, 2018
Felicitări pentru traducere. Vezi că, din păcate, ultimul vers are alt sens în original. „Szaladok, galambom, / Jön az öreged” înseamnă, într-o traducere literală: Vin în fugă, porumbița mea, / Vine bătrînelul tău. În limba vorbită „öregem” are sensul de amice, prietene… sau chiar: bătrîne, din română…
Laszlo Alexandru
iulie 8, 2018
Încă o remarcă, pentru primele două versuri ale poeziei. „Esik, esik, esik / Csókesö esik” se poate echivala literal prin „Cade, cade, cade / cade ploaia de săruturi”. Iată că poezia nu se mai referă la problemele de… meteorologie, iar conotația bacoviană se îndepărtează brusc. Elementele violente ale naturii (ploaie, fulgere, tunete etc.) sînt tot atîtea trimiteri simbolice pentru intensitatea pasiunii amoroase (buze, ochi etc.).
Îți mulțumesc că mi-ai adus în atenție o poezie simpatică, pe care n-o știam.
vasilegogea
iulie 8, 2018
@Laszlo Alexandru
Mulțumesc mult pentru pertinentele observații!
Da, la ultimul vers n-am fost prea sigur („inspirat”). Dar, mă bucur că ai înțeles perfect „deformarea” primelor două!
dezideriududas
iulie 8, 2018
Când în loc de dragoste descoperim simplă meteorologie nu cred că este doar o problemă de traducere….Asta nu mai ține nici de autor, nici de traducător, nici de critic sau cititor….
Acel « strop de ploaie alunecând pe arsura briciului », cum scrie d-nul Dorin Tudoran, în « Echilibru precar », aflăm de la Petofi Sandor că, odată, era de fapt un sărut, via d-nul Laszlo Alexandru…. Meteorologie sau dragoste ține doar de timp ? A ne păstra valorile și identitatea ar reprezenta soluția, printr-o rematricizare a timpului ? Tehnologia, inclusiv cea instituționala ( probabil, după « inginerie financiară » se va impune și conceptul de « inginerie instituțională »…), cea care poate tensiona matricea culturală existentă, unde s-ar încadra aici ?