In memoriam Egyed Péter

Posted on august 4, 2018

4



Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România 
anunţă cu durere stingerea din viaţă a scriitorului
Egyed Péter, 
intelectual emblematic pentru cultura maghiară din Transilvania.

Odihnească-se în pace!

EGYED Péter (6 aprilie 1954, Cluj – 2 august 2018, Cluj-Napoca). Poet, critic literar, filosof. Facultatea de filosofie Cluj. Volume: A parton lovashajnal (Zori pe mal), versuri, 1978; A szenvedés kritikája (Critica suferinţei), 1980; Búcsúkoncert (Concert de adio), versuri, 1981; Előzés hajtűkanyarban (Depăşire în curbă), nuvele, 1984; A vadlúd őszi útja (Drumul de toamnă al gâştei sălbatice), nuvele, 1989; Az ész hieroglifái (Ieroglifele minţii), eseuri, 1993; Leopárdok éjszakája (Noaptea leoparzilor), versuri, 1997; A jelen-létről (Despre prezenţă), studii, 1997; Szabadság és szubjektivitás (Libertate şi subiectivitate), studii, 2003; Madonnák, porban (Madonele în praf), roman, 2004; 23 buborék. A Kurszk balladája; Pallas-Akadémia, Csíkszereda, 2007 etc.

Literatura de expresie maghiară din România pierde un reprezentant de seamă al scrisului contemporan, 


Va fi înmormântat luni, 6 august, la Cimitirul Central.
Comemorarea și funeraliile vor începe la ora 11, la Casa Universitarilor. 

Irina Petraș,
Președinte al Filialei Cluj a U.S.R.

*

S-a stins neașteptat și nemeritat un vechi și bun camarad de oaste, coleg de facultate și prieten întru libertate: poetul, prozatorul, filosoful și profesorul Egyed Péter  (n. 6 aprilie 1954, Cluj – d. 2 ugust 2018, Cluj-Napoca). A fost în dreaptă și asumată măsură secui, ungur și român. Vorbea bine românește, ungurește, nemțește, franțuzește, englezește și italienește. Vorbea, mai ales, limba universală a prieteniei în orizontul unei libertăți comune, generice.

Acum, total nepregătit pentru această despărțire (de încă un echinoxist și optzecist), reiau in memoriam un poem scris în 1996 pe care i-l dedicasem in pectore (constatînd cu durere, încă o dată, că nu suntem capabili să luăm aminte la avertismentele poeților…):

 

Prietenul meu

Grănicerul

locuitor singuratic

al celui mai înalt bloc din oraș

îmi spune:

 

„Tot mai devreme

seară de seară

se stinge ziua.

În curînd

moartea va fi mai lungă

decît viața.

Și acesta nu este un solstițiu.”

*

Reclame
Posted in: In Memoriam