*
Donaţie istorică:
Manuscrisele lui Nicolae Manolescu,
în grija Bibliotecii Judeţene „George Coșbuc” din
Bistrița-Năsăud
„Cu o bucurie ieşită din comun, directorul Bibliotecii Judeţene ,,George Coşbuc”, preotul şi scriitorul Ioan Pintea, ne-a comunicat, miercuri, un eveniment la care nici domnia sa nu îndrăznea să viseze: donarea a 14.000 de file de manuscrise ale marelui critic acad. Nicolae Manolescu.”
*
*
Declarația Domnului Nicolae Manolescu despre această donaţie:
„Aceia care lasă în urmă scrieri de mână sunt cei, nici aceștia toţi, care fac parte din generaţia noastră. Cei de după noi scriu pe computer. Am scris toată viaţa cu creionul, cu stiloul, cu pixul. Până când, aflat la Paris vreme de nouă ani, am fost obligat să scriu pe computer, care îmi facilita expedierea textelor în ţară. Manuscrisele cronicilor mele au rămas în mare parte în redacţia Contemporanului sau a României literare. Ca și o parte din Teme. Manuscrisele cărţilor le-am păstrat, cine mai știe de ce. Dar de la Istoria critică (mare sau mică) încoace, nu mai am decât printuri (șpalturile de odinioară), când le mai am și pe acelea. Manuscrisele le-am purtat cu mine întreaga viaţă, nu neapărat crezând în valoarea lor după moartea mea, dar poate dintr-o obligaţie neconștientă pe de-a-ntregul faţă de fiul și de fiica mea, în ideea că vor dori cândva să-mi cunoască scrisul de mână. Nu m-am gândit decât de curând că vremea manuscriselor a apus. Și că ale mele se vor afla printre ultimele. O întâmplare fericită a făcut să descopăr Biblioteca Judeţeană «G. Coșbuc» de la Bistriţa și pe directorul ei, poetul și preotul Ioan Pintea. După câteva ore petrecute în atmosfera ei unică, m-am decis să-mi donez manuscrisele (în acel moment nu ţineam minte câte aveam și nici măcar unde se aflau!) minunatei instituţii. Acum ele se află pe mâini bune. Iar eu stau liniștit că nu se vor pierde, cel puţin pe durata vieţii Bibliotecii bistriţene, care e, în orice caz, mai lungă decât a noastră. Îţi mulţumesc de a le fi acceptat, dragă prietene Ioan Pintea”.
*
Citește mai mult accesînd link-ul de mai jos:
*
Gogea's Blog 
Ioana Haitchi
octombrie 14, 2018
Pentru o clipă m-am speriat…
Lucian Vasiliu
octombrie 14, 2018
Eram în cunoștință de cauză.
De-ar fi cât mai multe astfel de gesturi, cât mai pilduitori donatori, cât mai mulți manageri, precum preotul, scriitorul Ioan Pintea!
Semnalez o donație substanțială, recentă, respectiv Arhiva poetului Mihai Ursachi și a fratelui său, preotul Gheorghe (autoexilat în Elveția, decedat recent), gest datorat familiei ursachiene moștenitoare, pentru MEMORIALUL EMINESCU DE LA IPOTEȘTI!
vasilegogea
octombrie 14, 2018
@Lucian Vasiliu & All
Sigur că erai „în cunoștință de cauză”, cum cred că sunt mulți dintre cei care vor citi (și fără „să se sperie”, să mă ierte Ioana Haitchi!) această postare, scăpată mie „printre degete”.
E, de fapt, un clasic „acte manqué ”! Umblînd prin „ciornele” nepublicate ale blogului, am dat peste ceea ce, deși se vede (aici) abia acum, este încă la Biblioteca din Bistrița! Dar, recitind-o, mi-am amintit de alte donații personale importante făcute unor biblioteci din țară (cum e și cea amintită de tine, dragă Lucian), între care amintesc doar cîteva (cum îmi vin acum în minte): în primul rînd, rămînînd la Bistrița, donația de cărți și manuscrise a lui Dorin Tudoran, apoi donația întregii biblioteci și a documentelor lui Adrian Marino pentru BCU „Lucian Blaga” din Cluj, a soților Ioan Em. și Liviu Petrescu Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj, a fondului de cărți, documente și manuscrise Monica Lovinescu și Virgil Ierunca pentru BCU Oradea, a unui consistent segment din ceea ce s-ar dori „Biblioteca Exilului Românesc din Paris”, donație a profesorului Basarab Nicolescu Bibliotecii Județene „Alexandru și Arisția Aman” din Craiova și exemplele ar putea continua încă mult…
Aș fi gata să spun „și bine”, dacă o întrebare nu mi s-ar fi cuibărit în minte (iată „L’acte manqué” !) încă de multă vreme: desigur, avem un fond de manuscrise la Biblioteca Academiei, avem un Muzeu Național al Literaturii Române, fonduri și colecții de manuscrise donate relativ recent în aproape toate bibliotecile importante din țară. Dar nu avem un anuar, un catalog, un buletin informativ periodic, editat, cel mai potrivit după păreea mea de Biblioteca Națională, care să faciliteze cunoașterea existenței acestora și a locului (bibliotecii) în care se află, cu o descriere minimală a conținutului precum și numele donatorilor.
Nu îndrăznesc, încă, să mă gîndesc la un Pantheon Național al manuscriselor literare digitalizat și accesibil publicului, dar mai ales cercetătorilor.
Căci, presupun, că donațiile nu se mai fac, precum în alte vremuri, doar pentru conservare în „fonduri speciale” (secrete), ci spre cît mai larga lor consultare și valorificare.
Cam asta am vrut să „spun” mai sus și iată că a rămas o „notă de subsol”…
Al dracu’ moftagiu și dom’ Sigmund Freud!
Mircea Pora
octombrie 14, 2018
O mare bucurie această donaţie şi un act de urmat. Frumoase prin simplitatea lor cuvintele lui Nicolae Manolescu. Tot respectul pentru scriitorul, preotul Ioan Pintea. Într-un climat de platitudine, mult cenuşiu, drumuri care nu se ştie unde duc, acest gest al „donaţiei”, străluceşte şi emoţionează.
Radu Mârza
octombrie 14, 2018
Foarte frumos!