Despre oameni și șoareci la Herta Müller,
se intitulează prezentarea
Doamnei Conferenţiar Universitar Dr. Habilitat, Mihaela URSA,
de la Facultatea de Litere, UBB, pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA de MIERCURI 24 OCTOMBRIE 2018, ora 18,oo,
a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală,
în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.
Cum se ştie, Atelierul este un CENTRU DE EXCELENŢĂ acreditat în sânul Centrului de Filosofie Aplicată de la Facultatea de Filosofie a UBB şise desfăşoară sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, fiind un cadru informal de discuţii multi- şi transdiciplinare, focalizate pe chestiuni considerate ca aparţinând medicinii, dar care se află de fapt la confluenţa diferitelor specialităţi ce studiază omul (filosofia, psihologia, sociologia, antropologia, istoria, dreptul, teologia, literatura etc.). Şi care sunt rareori – sau cu prea multă precauţie – abordate în acest fel.
ÎNTÂLNIRILE ATELIERULUI SUNT ÎNREGISTRATE AUDIO ŞI CU VIDEO-SLIDE-uri, FIIND POSTATE – CU UN DECALAJ DE O LUNĂ !!! – PE SITE-ul şI PE CANALUL lui YOUTUBE:https://www.youtube.com/channel/UC3qtMUNvXH8QaU1CIfs5cDg/videos şi VIMEO: https://vimeo.com/channels/1191212PENTRU A PUTEA FI ASCULTATE-VIZIONATE DE ORIUNDE !
Reproducem şi aici Temele conferinţei:
„Prezentarea Mihaelei Ursa se concentrează pe modurile de existență ale non-umanului în două romane semnificative ale Hertei Müller, respectiv Animalul inimii și Leagănul respirației. Cele două texte pun problema dezumanizării în termeni nuanțați, care merită atenție din perspectiva teoriilor postumanului, dar mai ales din perspectiva abordării integrative propuse de Richard Grusin în celebrul său volum The Nonhuman Turn. Modul în care textele scriitoarei negociază pozițiile simbolice ale autobiografiei și memoriei are la bază diferite dizlocări ale sistemelor considerate stabile: comunicarea lingvistică, reperele umanului etc.. Dizlocarea și defamiliarizarea lingvistică, dar și medierea uman/ nonuman cu ajutorul memoriei sunt mijloace semnificative de a crea deschideri, crize, fracturi chiar la nivelul principiilor creației de sens. Pe baza celor două romane menționate, Mihaela Ursa exemplifică aceste fracturi apărute în transferul de sens, dar și modul în care scriitoarea înlocuiește comunicarea lingvistică prin tranzacții de obiecte materiale, prin manifestări ale materialității corpurilor, prin fluidizarea granițelor uman-animal. În ordinea animalității, șobolanii și șoarecii au parte de o atenție specială, aceștia figurând masiv în imaginarul celor două romane în situații de chestionare a limitelor umanului.”
Toți cei interesețati sunt bineveniți!
*
Posted on octombrie 22, 2018
0