Profesorul Ioan Ardeleanu-Pruncu din Sighetu Marmației ne reamintește, pe site-ul Salut, Sighet!, o dată istorică cu semnificații atît de profunde pentru Maramureșul istoric, încît a fost comparată de gazetarul Gheorghe Dăncuș ( în „Graiul Maramureșului” din 30 oct. 1937) doar cu Descălecatul Voievodului Bogdan în Moldova. Scrie aprigul gazetar: „Ceea ce însemnează 10 Mai pentru toată românimea, ceea ce însemnează 1 Decembrie 1918 pentru toți românii din Ardeal și părțile ungurene, ceea ce însemnează 9 Aprilie 1918 pentru Românii din Basarabia, ceea ce însemnează 28 Novembrie 1918 pentru Românii din Bucovina; tot aceea însemnează și 22 Novembrie 1918 pentru Românii din Maramureș.”
Nucleul generativ al întregii acțiuni populare și patriotice de la 22 noiembrie 1918, din Maramureș, încununată la Adunarea din Sighet la care au luat parte circa 5-6000 de „delegați” de pe toate văile Maramureșului (Mara, Iza, Cosău și Vișeu), l-a constituit Apelul redactat și multiplicat în cîteva sute de exemplare în doar cîteva zile, de „popa Balea din Săpânța”, fiind difuzat în toate satele și adoptat cu un entuziasm nemaiîntîlnit în acordurile imnului național „Deșteaptă-te române!”
Descrie astfel atmosfera acelor zile de mare încordare națională profesorul Ardeleanu:
„Pe la începutul lunii noiembrie a anului 1918 la casa parohială din Săpânța soseau tot mai des trăsuri cu domni din Sighet, prieteni de-ai părintelui Simion Balea – bărbat de încredere și de mare autoritate în comitatul Maramureșului, cunoscut și apreciat de fruntașii români din comitatele învecinate și din tot Ardealul.
Oaspeții aduceau mereu alte știri despre ce se petrece pe front și în lume. De fapt, se pregătea aici, în aceste zile, o întâlnire în vederea luării unei hotărâri de mare importanță. Și întâlnirea aceasta a avut loc în 11 noiembrie, la sediul Băncii „Maramurășana” din Sighet, prima bancă românească de credit, înființată în 1912, al cărei membru fondator și președinte era tot „popa Balea din Săpânța”. Aici, sub pretextul unei ședințe de consiliu de administrație, s-au adunat semnatarii „Apelului”, care chema maramureșenii, să vină în 22 noiembrie la Sighet, pentru a-și constitui Sfatul Național și Garda Națională:
„Frați Români Maramurășeni! , începea apelul, au căzut lanțurile robiei de veacuri. A sosit ceasul măreț al eliberării. O lume nouă își ia astăzi ființa din ruinele trecutului și soarele dreptății a răsărit biruitor pe ceriul nostru. Pătrunși și noi în toată ființa noastră, de dreptul sfânt de a ne ferici singuri pe noi înșine (…). Să ne arătăm vrednici de măreția vremurilor ce trăim!””
Citește toată evocarea acelor clipe astrale din istoria Maramureșului aici:
*
Pentru mine, personal, evocarea părintelui Simeon Balea din Ieud, preot al parohiei greco-catolice din Săpânța, reprezintă un prilej să mai recuperez ceva din memoria familiei și, prin aceasta, să mai fac un pas spiritual în nesfîrșitele mele întoarceri imaginare la „izvoare”. Între actele rămase de la tatăl meu (trecut în rîndul celor drepți chiar în 11 septembrie 2001!) am găsit un document original care atestă înrudirea noastră cu marea familie Balea de Ieud. Este vorba despre un „Certificat de naționalitate” care atestă nu doar naționalitatea străbunicilor, a bunicilor și a tatălui, dar și faptul că străbunicul, Godja Gavrilă a fost căsătorit cu Balea Ioană, ambii din Ieud; că Bunicul, Godja Dumitru a fost căsătorit cu Deac Maria din Cuhea (fiind înrudită cu Vasile Deac, zis „Moșu”, primarul care, după o lungă „luptă” purtată sub toate „regimurile” și-a văzut visul împlinit: o „statuă” ecvestră a lui Bogdan Voevod în Cuhea, operă a sculptorului Ioan Marchiș).
Îi rămîn îndatorat profesorului Ioan Ardeleanu-Pruncu pentru această, nu doar aducere, ci și luare aminte la modul cum individual și împreună, maramureșenii au făcut Istorie Mare!
*
Folosesc această ocazie pentru a anunța și lansarea volumului, dedicat Centenarului României, dar și memoriei maramureșenilor care s-au strâns în număr foarte mare (aproximativ 5 – 6000 de cetățeni) în ziua de 22 noiembrie 1918, în Piața Centrală din orașul reședință de comitat de atunci, Sighetul, hotărând unirea Maramureșului cu Regatul României, va avea loc vineri, 23 noiembrie 2018, orele 14:00 la Centrul Cultural Sighet.
*
Gogea's Blog 
Ioan Constantin Fratean
noiembrie 21, 2018
Este ceva maret, ma bucur ca mai sunt oameni adevarati in tara asta. Despre inrudirea cu un astfel de stramos, toata stima. Eu nu ma pot lauda cu asa unul dar, totusi pot afirma ca fratele strabunicii mele, Caldarar Vasile din Fagaras a fost pe 1 decembrie 1918 la Marea Adunare din Alba Iulia. Un veteran de razboi fost prizionier in Italia si Voluntar in armata Romina, a ajuns si el cu armta de ocupatie in Ungaria. Drept rasplata a petrecut sub comunisti peste 8 (opt) ani de puscarie, in Cetatea Fagarasului, Gherla la canal, Poarta Aalba, Onesti.
vasilegogea
noiembrie 21, 2018
@Ioan Constantin Fratean
Dragă Ioane, după cum știi prea bine (ești istoric, ai fost muzeograf la Cetatea Făgăraș, care n-a fost doar un loc „de retragere” pentru Doamna Stanca, ci și o sinistră închisoare comunistă) că regimul bolșevic din România, după 1948, i-a „recompensat” pe aproape toți acești bărbați ai României Mari cu ani grei de temniță și muncă silnică!
Iar „regimurile” de după 1989 s-au întrecut în a-i acoperi, la rîndul lor, pe aceiași bărbați, cu uitarea, cînd nu chiar cu macularea memoriei lor. Prea multe, nenumărabile exemple se pot da.
România de azi e – cu o vorbă tristă a doamnei Magda Ursache – tot mai mult „dezmemorizadă”.
Ioana Haitchi
noiembrie 25, 2018
A republicat asta pe Poetaria Journal.