Din „Apostrof” – nr.12/2018. O „Nocturnă”

Nu este încă postat online. Va fi, curînd, de găsit cu siguranță aici: http://www.revista-apostrof.ro/ .          Dar l-am găsit (după ce mi l-a semnalat poetul Nicolae Coande, căruia îi mulțumesc!)  „pe hîrtie” la una din librăriile din Cluj. Și l-am citit cu interes, dar și cu emoție. În sumarul numărului, pe lîngă rubricile consacrate (Cafe Apostrof, Cronica literară, Reportaj, Cu ochiul liber, Ancheta Apostrof – dedicată de această dată jurnalului – sau Biblioteca în aer liber) se regăsesc și file noi la Dosarele deschise în ediții precedente: Ultimul Caragiale (contribuții de Ion Vartic) și Echinox (o recuperare-omagiu la semicentenarul echinoxist din „triajul” cenzurii de acum patruzeci de ani, oferită de Dorin Tudoran).

*

VASILE  GOGEA

NOCTURNĂ

 

cu siguranță visam

 

toate cărțile din bibliotecă se transformaseră

în păsări

zburau haotic prin cameră

fîlfîitul lor de aripi semăna cu vuietul de avertizare al unui tsunami

erau răpitoare de felurite mărimi și culori

vulturi, șoimi, ulii, acvile, bufnițe, ereți

chiar și condori

se năpusteau flămînzi asupra mea

încercînd să rupă cîte o bucățică de carne din trupul meu

să-mi ciugulească ochii

să-mi perforeze timpanele

 

rafturile rămase goale păreau niște sicrie

așezate culcate pe o parte, unul peste altul

 

am înghețat ghemuit cu genunchii la piept

sub așternutul alb din pînză de in

ca într-un uriaș uter expulzat  sau ca într-un igluu

 

și fără nici un sunet, un fulger globular a țîșnit

din singura Carte, groasă, grea, cu coperți negre, încrustate cu litere aurii

care rămăsese nemișcată pe măsuța

de la capul patului, să-mi fie aproape

în nopțile cu insomnii

iar toate păsările acelea insațiabile

s-au făcut dintr-o dată praf, scrum, pulbere argintie imponderabilă

 

atunci am auzit alarma telefonului

cine ar putea spune de cît timp suna, o oră, o zi, un an, de o viață

 

la celălalt capăt al firului

în deneauzit bătăi de inimă depărtare

murea mama

 

(Cluj, octombrie 2018)

*

 

Reclame

Etichetat: din sumar, nocturna, nr.12/2018, revista APOSTROF

Posted in: Din viaţa literară, Propoieziţiile