Mihaela Malea Stroe continuă… „plivitul în lanul de… cuvinte”!

Posted on octombrie 31, 2019

0



MIHAELA MALEA STROE

 

La plivit, în… lanul de cuvinte (II) – Gugăl transleit

 

Pe internet găsim vrute și nevrute, informații corecte, utile, dar și duium de sminteli. Uneori râzi cu lacrimi de isprăvile lui Google, alteori ți se face negru în fața ochilor, de indignare, știind că navigația în spațiul virtual fără busola discernământului poate face victime, poate isca în mintea navigatorului credul, nepregătit, abisuri de beznă.

Tocmai când speram că doar persoane fizice, cu CNP, se pot deda la semănat buruieni în lanul limbii române, mi-a ieșit în cale un articol: „Cornel în timpul sarcinii – beneficiile și răul”. Incitant titlu, nu?! Urmau – lăsând impresia de organizare riguroasă a unui text demn de încredere – patru puncte: „1 – Proprietăți utile ale boabelor de cornel în timpul sarcinii, 2 – Contraindicații privind utilizarea lemnului de câine, 3 – Cum să mănânci dogwood fructe de pădure, 4 – Video: avantajele câinelui în nutriția clinică”.

Boabe de cornel? Lemn de câine? Nutriția clinică și avantajele câinelui? Ce să fie asta?! Toată literatura absurdului concentrată și (re)structurată în câteva rânduri postmoderne?!

Aș, organizarea riguroasă nu este decât vopseaua de pe gardul în spatele căruia pândește… leopardul virtual gata să sfâșie carnea, să sfărâme oasele și să lipăie hulpav măduva limbii române.

Și nu, nu-i vorba nici de vreo capodoperă silhuie, neodadaistă, a fanteziei umane intrate în sevraj. Sunt mostre din „performanțele” serviciului gugăl transleit, un nou și foarte puternic aliat al clanului stricătorilor de limbă.

Cornel din titlul articolului nu este, cum am fi tentați să credem, o persoană cu nume propriu, ci traducerea „gugălită” pentru coarne – fructele cornului. Cum, pesemne, cornul e dogwood în engleză, de acolo ne-am pricopsit cu „lemnul de câine” și cu „avantajele câinelui”, de la punctele 2 și 4. Povestea nu se termină aici. Articolul (https://htgetrid.com/ro/kizil-vo-vremya-beremennosti-polza-i-vred/) excelează în oferte similare: „Boabele au o […] pastă suculentă dulce sau acru, în interiorul căreia există o piatră.”,„Ce este fructele de valoare pentru femeile aflate în poziție?”, „dog dog poate fi comparat cu dogrose”, „Cornelurile pot fi dulci sau acri, și chiar ușor de tartă […] Puneți niște boabe pe noptieră. Mănâncă doga fără a ieși din pat”, „să mâncați dogine”, „cornel este inclus în dieta persoanelor slab și bolnav […]. Dacă ați suferit de o boală […] mâncați cel puțin 5-6 câine de zi cu zi” etc. O să ignorăm îndemnul din articol. N-o să mâncăm „5-6 câine de zi cu zi”, bunii noștri prieteni patrupezi pot sta fără grijă în această privință: nu-i introducem în niciun fel de meniu!

Corolarul traducerii din obscurul laborator gugăl transleit apare, însă, în alt paragraf: „Din răceală. Acidul ascorbic în cârnați este mai mult decât în lămâie”. Bâjbâind ca orbetele prin hăul tolbei virtuale de cuvinte în căutarea unui echivalent în română, traducătorul recurge la o triplă, senzațională încrucișare lexicală. Combină  fructele cornului cu dogwood  și cu hotdog, obținând un soi mirobolant de fructe de pădure: cârnați cu mare concentrație de vitamina C. Performantă rău, ingineria genetică a traducerii! Cum să facă față unei asemenea concurențe bieții cârnăciori „fripți, lungi, aioși” împletiți în gardurile raiului epopeic imaginat odinioară de Ion Budai-Deleanu?

Din nefericire, „Cornel în timpul sarcinii” nu reprezintă un caz izolat ori un accident. Are în vecinătatea lui internetistică sumedenie de articole sfătoase puse la dispoziția noastră (nu se știe de către cine) cu aceleași bune intenții care, zice o vorbă, pavează drumul către iad. Un iad… pentru limba română.

Astfel, se dau sfaturi bune mamelor care-și alăptează pruncii: „Este posibil să maioneze când alăptați?” (https://htgetrid.com/ro/mozhno-li-majonez-pri-grudnom-vskarmlivanii/). Autorul anonim presupune că alăptarea durează doi ani, timp în care maioneza (cea din comerț, cu aditivi) trebuie evitată întrucât: „Nutriționiștii nu recomandă adulților să folosească maioneză, iar mamele care alăptează sunt interzise, ​​deoarece acest produs este mortal pentru copil. Un adult poate scăpa de o încălcare a sistemului digestiv, mai ales după ce a consumat arsuri la stomac.”

Cum, pe durata alăptării, mămicilor le este „dificil să se abțină de la maioneză, pentru că atât de multe rețete cu utilizarea sa”, articolul le îmbărbătează: „Nu disperați, puteți oricând să o înlocuiți cu casă”. Înlocuirea maionezei (din comerț) „cu casă” are un dezavantaj – pierde termenul de garanție: „fără conservanți, luna de ou și oțet va dispărea”.

După un timp, puiul de om va putea consuma și el maioneză, totuși „este mai bine să introduceți treptat în grădină dieta, deoarece bebelușul poate avea o intoleranță individuală la o anumită componentă.” Făcând abstracție de dieta introdusă „în grădină”, enunțul are logică, dar continuarea lui ia, brusc, o întorsătură sinistră: „Dacă după câteva trucuri de maioneză mama, bebelușul tău va fi bine, atunci poți să îl introduci în siguranță în dieta zilnică.” Pare scenariul unui film de groază: mama-canibal care introduce bebelușul în dieta zilnică este mai înspăimântătoare și mai rea decât cotoroanța din „Hansel și Gretel”. Aferim, gugăl transleit!

(Sursa foto: http://opiniipersonale.blogspot.com/2015/05/dependenta-de-internet-este-o-tulburare.html)

Alt titlu din zona crepusculară gugăl: „Poate marshmallow atunci când alăptează?” (https://htgetrid.com/ro/mozhno-li-zefir-pri-grudnom-vskarmlivanii/). Să-l ajutăm pe gugăl (era să zic „pe Gâgă”), traducând cuvântul pe care îl crede intraductibil: marshmallow, adică bezea. Atipică, ce-i drept, făcută dintr-un fel de spumă de zahăr, dar bezea. Iată ce rețete de bezele ni se oferă:„Pectina poate fi de asemenea folosită ca fibră solubilă, în marshmallow prezența sa este vizibilă datorită unei ușoare sourness. Adăugarea de agar-agar, la rândul său, face ca marshmallow destul de dens.” E ceva neclar aici?! Poate ne lămurim dacă citim mai departe: „Proteine ​​puțin biciuite se adaugă treptat la cartofi piure, bătând masa.” Tot neclar?! Să nu intrăm în panică și să nu abandonăm încă încercarea de a pricepe: „Pentru a forma o marshmallow, este mai convenabil să o faceți cu o seringă de patiserie. Răspândiți-vă pe o tavă. Într-o zi, când desertul este îngroșat și gata, puteți începe degustarea.”  În fine, după ce bezeaua cu proteine biciuite e preparată, aflăm și că: „Medicii au dreptul să mănânce marshmallows în timpul alăptării, deoarece acest produs dulce se încadrează în categoria deserturilor ușoare […].Prin urmare, pentru a obține iubitorii de greutate în plus de marshmallow nu amenință, cu excepția cazului, bineînțeles, să respecte măsura.” Acum e foarte clar: expresia traduttore, traditore își găsește, în versiunile năucitoare ale traducătorului virtual, confirmarea supremă.

Alt titlu cuceritor din lunga serie livrată nouă cu infinită generozitate: „Este posibil să mănânci banane cu diabet?”  Google ne răspunde prompt și doct la adresa https://htgetrid.com/ro/mozhno-li-est-banany-pri-saxarnom-diabete/:

„Compoziția calitativă vă permite să utilizați o banană în alimentația terapeutică, prezentată în încălcarea pancreasului, pancreatitei etc.”, „fructele au un GI mare, așa că mâncați-le cu diabet trebuie să fie atent.”, „Bananele pot fi consumate sub formă de pudră, ardei sau aburi.” , „Diabetul cu o formă compensată independentă de insulină a bolii poate mânca în siguranță bananele, dar nu le abuzează.”

Banane-pudră… treacă-meargă. Feliezi fin fructele, deshidratezi feliile, apoi le pisezi sau le râșnești. Dar cum pot fi „bananele cu diabet” consumate „sub formă de ardei sau aburi” – iată un mister ce depășește hotarele sistemului nostru solar și potențialul imaginarului individual sau colectiv! Este liniștitor, totuși, să aflăm că diabetul mănâncă banane… fără să le abuzeze.

În altă ordine de idei, dacă producătorii fac imprudența de a lăsa reclamele în seama traducerilor marca gugăl, iată cam la ce se pot aștepta: „1 buc peşte piele târşâitură peşte scară perie Graters elimina rapid bucătărie Gadgets […] evitând solzi de peşte de zbor peste tot.” Sau: „Gătit instrumente din otel inoxidabil poliţist de legume varza Graters.” Sau: „Silicon gatit salata din oţel inoxidabil mâner care deservesc BBQ căpuşă gătit.” Nu insist. La adresa https://www.joom.com/ro sunt sute de reclame în aceeași limbă dubioasă.

Campion absolut la incoerență și prostie încă din secolul al XIX-lea, Gagamiță Dandanache cel senil, incult, ramolit, confuz, iese acum pe targă din ring, înfrânt prin KO de traducătorul virtual. Discursurile lui dezlânate par coerente și inteligibile prin comparație cu produsele furnizate de gugăl transleit. Agamiță însuși pare inofensiv, aproape înduioșător de… uman. Deși „vechiul luptător de la 48” se reîncarnează periodic în spațiul (politic) real cu bâlbâielile, confuziile, amneziile și cu viclenia lui ticăloșită cu tot, buruienile lexicale de pe tarlaua lui pot fi, cât de cât, plivite cu săpăliga ironiei.

Pe modernul, fascinantul, fantomaticul, non-umanul traducător gugăl, neaua nu-l ninge, ironia nu-l atinge. E abstract, imun, invizibil, invincibil, incorigibil. Nici avatarul cuirasatului Potiomkin înfrățit cu drone și bombardiere apusene nu l-ar putea clinti din spațiul virtual unde se lăfăie nestingherit și de unde ne lapidează cu pietre din corneluri, ne împroașcă imperturbabil cu traduceri besmetice, dăunătoare și sufletului, și minții! Posibil ca și în domeniul tehnic gugăl să ne surprindă, traducând, de pildă, arbore cotit prin baobab cu serpentine. Iar în literatură – Doamne apără!, chiar nu vreau să știu cum ar fi Sonetele lui Shakespeare în varianta „programată” a traducătorului virtual.

Am o bănuială soră certitudinii: că acest avorton poliglot, gugăl transleit, nu discriminează. E imparțial. În pepiniera de mutanți lexico-semantici a inteligenței lui artificiale nu se ascunde un bâzdâc anume față de limba română. Cred că, indiferent în ce limbă de pe planetă i s-ar cere să traducă un original, ar da dovadă de aceeași jalnic-ilară incompetență. Iar în fața unor dialecte sau a unor graiuri garnisite cu arhaisme și regionalisme sau cu expresii populare, ar fi și mai neputincios. Nu e vina lui, este a celor care l-au creat și s-au pripit să-i dea frâu liber să bântuie pe internet ca un zombi chitit să încâlcească limbile într-un nou Babilon. Cu diferența că, dacă în Babilonul biblic, încurcarea limbilor a fost lucrare divină în scopul smeririi celor prea trufași, acum e lucrătură lumească zămislită tocmai din trufia de a demonstra ce „jucării” inteligente poate scorni omul. Rezultatul se vede în cele de mai sus.

Nu mă plâng de faptul că, cel puțin formal, oficial, a fost desființată cenzura (cea nefastă, politico-ideologică). Dar o cenzură impusă de bunul-simț ar fi imperios necesară. La granița dintre lumea reală și cea virtuală este nevoie de niște străjeri înțelepți, onești, vigilenți (descinși dintr-o lume ideală?), care să oprească traficul de prostie activă.

*