Un poem de Paul Celan pentru Ziua (lui) Brâncuși

Posted on februarie 19, 2020

3



Brâncuși: Sărutul

*

PAUL  CELAN:

La Brâncuși, în doi

 

Dacă Piatra aceasta

ar mărturisi

ce taină ascunde

aici, chiar lîngă

Toiagul acestui Moșneag

s-ar deschide ca o rană

în care te-ai afunda,

Solitar,

departe de Strigătul meu, o dată

cu ele – cioplitele, albele…

 

Bei Brancusi, zu Zweit

 

Wenn dieser Steine einer

verlautem liesse,

was ihn verschweigt:

heir, nahebei,

am Humpelstock dieses Alten,

tät es sich auf, als Wunde,

in die du zu tauchen hättst,

einsam,

fern meine, Schrei, dem schon mit

behauenen, weissen.

 

(Variante originale ale autorului, reproduse din volumul Brâncuși și Transilvania, Antologie de Constantin Zărnescu, Editura Grinta, 2001, p. 133.)

*

Posted in: In Memoriam