„Gogea’s Blog” vă propune o poetă: Miruna Carp

Posted on februarie 28, 2020

3



Nu doar nostalgia după „Brașovul literar” de altădată ori „legăturile secrete” cu Iașul de ieri și de azi m-au convins s-o „invit” la „Pavilionul de oaspeți” și să o propun atenției cititorilor pe tînăra poetă Miruna Carp. Pe la începutul anului acesta, prietenul meu „clopotarul” – îl numesc așa deoarece, el însuși un poet prolific și interesant, este proprietarul celei mai bogate colecții de clopote din întreaga lume și, de asemenea,  arhitect al „Proiectului unei limbi universale: enciclopedia mondială a clopotelor” – Ovidiu Oana Pârâu mi-a trimis un grupaj consistent și semnificativ de poezii al „unui copil brașovean”, descoperit de el pe F.B. Citind textele primite, am constatat repede că nu era nici pe de parte vorba de „un copil”, cel puțin ca vîrstă literară. Aveam în față o gramatică poetică năpîrlită de stîngăciile specifice junilor debutanți și o sintaxă care genera stări poetice autentice. Apoi, căutînd-o pe autoare  pe net și citind mai mult din ceea ce scrie, primele impresii mi-au fost confirmate. Am strîns, astfel, suficiente argumente pentru a o propune și eu atenției celor care „monitorizează” ce mai e nou în „poezia tînără”.

Miruna Carp este absolventă a Liceului de artă din Brașov (2019) și studentă în anul I la filologia ieșeană (specializarea literatură comparată). A publicat versuri în Revista Logos și Agape (http://www.logossiagape.ro/2018/10/23/miruna-carp-poesis/), Cadențe (https://parnas21.blogspot.com/2019/07/miruna-carp-cadente.html) ș.a.

Vă invit să-i citiți, și aici, cîteva poeme:

 

***

se pare că lumea nu-i o fabrică de-ndeplinit dorințe
unele infinituri sînt mai mari decît altele
dudele din pomi nu devin negre
ci se-nmoaie

mi-ai dat veșnicia-ntr-un număr limitat de zile
iar dacă vrei un curcubeu
trebuie s-accepți ploaia

amintesc multor oameni de mulți oameni
ca fantome duse din timp pe maluri
moartea ne predică viața
care suge din țevile cu speranță

șomerii spun că moartea e-un rahat
și eu

vă predic bucuria
cum bunica pierde noaptea-n cărți de bunătate

deznădejdea-i o plapumă
luată la reducere din kaufland
de la tarabele cu muritori
adusă cu targa-n cameră
plapuma
pusă umbră de moarte patului

dacă vreun curcubeu te-amenință
tu să-l faci să rîdă cu gura căscată
și pe mine

cerul mă-ntristează
mă reîntristează
dar știu
cumva metafora tinereții devine interzisă
pe măsură ce-aterizăm în aer
în aer
aerul buzelor tale-mi inundă poate fruntea
în astfel de clipe nu mă pot gîndi la necaz
ci la frumusețea care rămîne
la mine

nasul se desfundă
pomii-ntineresc pe după baricade
viața predică necazul
în urma lui rămîne frumusețea
neatinsă de unghii de orbi

frumusețea

***

stau
între dunăre și mare

mănînc pufarine
mă pierd
pe-alocuri
străbat funinginea de pe pleoapele
nenorocoase

aprind lumina-n cadavre
voi
copii
nu faceți ca mine

prăpastie-n spate
în fața mea numai eu
cu tine de mînă m-avînt înspre zbor
nu ratez
ca pretinsă farmazoană

produsul catetelor triunghiului conjugal
egalează
zborul frînt
într-o joi plină de ninsoare
ca acum

ca acum
cînd ne plouă
și lumina-n cadavrul tău nu s-aprinde
ci oarbă

articulează numele meu
după ce și-a spart
buzele
în sticla cu băutură dulce
culeasă din spațiul existent
între dunăre și mare

***

după ce-l uiți
leagă-te de-un copac
iar el se va usca-n ramurii de trecut
și va fi ca o carte pe care-ai citit-o cîndva

cum eu oftez în rîs
și am patetice speranțe
cînd nici arta
nu-mi mai stă-n puteri

cum niciun om
așa niciun an
cum niciun crăciun
nu m-a făcut să mă simt ca vai de singură
după ce-a fost profanat locul de-odihnă
așa nu mai am cu cine să tac
în intimitate să zbier
să sărut anonim zeama de umbră

cum ard clopotele
și știi că nu mai am răbdare
așa resimt un cer
pe capul cu nori

mă dor vîrfii de munți de peste umeri
și-oftez în rîs
cînd arta nu-mi revine moștenire
cînd n-o simt
cînd n-o mai simt în degete
și-n ce-i aproape

a venit
arta
al cincilea potop după hristos
după crăciunul
în care-am murit de douăsprezece ori
și-ncă-o dată

cum una-i pentru morți
așa pomană

***