O plimbare ratată (în „stare de urgență”)

Posted on mai 17, 2020

10



După mai bine de două luni de izolare în casă (și în curte), impusă „ca de bună voie”, m-am hotărît să ies la o scurtă plimbare. Mi-am pus masca bricolată cu mare grijă de soția mea, mai moale, mai lată, astfel încît să-mi stea și peste o parte din barba netunsă, ca și părul de altfel, de tot atîta timp. O iau pe traseul meu obișnuit către centrul orașului. Prima constatare: biserica înălțată cu cîțiva ani în urmă dar neterminată, a fost demolată. Se va construi un bloc. O nouă trecere de pietoni a apărut acum, cînd nu e nici țipenie pe stradă. A lipsit cînd era nevoie de ea. Încă o casă a dispărut din vecinătatea clinicii din apropiere. Altele, așteaptă buldozerele… Blocurile de beton și sticlă, cu birouri de aitiști, par părăsite… La prima traversare semaforizată, ajung din urmă alți doi bărbați. Așteaptă, la trei-patru pași unul de altul, pe trouar, schimbarea culorii roșii, deși nu trece nici o mașină… Mă opresc în spatele lor la vreo cinci pași.

Privesc ceafa rasă și capul tuns zero al celui care nu era, în mod evident, din categoria 65+. Nu-l mai evaluez și pe cel de-al doilea. Dinspre primul ajunge pînă la mine un horcăit de tabagic, apoi îl văd ridicîndu-și mîna dreaptă (fără mănușă), își trage sub bărbie masca și lansează, cu dexteritatea specifică unui fotbalist înainte de executa o lovitură de la unsprezece metri, o flegmă galben-verzui ce se lipește de trotuar cu un zgomot asemănător celui produs de găinațul unei paseri în zbor cînd se lipește de caldarîm…

– Bravo! mormăi eu în barbă. Acum pune-i și mască…

– Ai zis ceva, părinte? întoarce acesta capul.

– Nimic, fiule, mă repliez eu imediat, folosindu-mă de confuzia care plutea în aer. Constatam doar cît ești de distanțat social!

Ipochimenul n-a mai apucat să spună ceva: se aprinsese culoarea verde a semaforului și s-a angajat în traversare, continuînd, probail, să-și marcheze distanțarea prin oraș.

Am renunțat la plimbare. M-am întors acasă privind cu atenție, pînă în poarta curții, pe unde calc…

*