A N D R E I Z A N C A:
salonul
cel pe care-l căutăm, ne caută la rîndul lui
–prietenului vasile gogea-
zace-n salon, zăvorât de zbaterea
dincolo de fereastră
a ramurii
doar în netimp, murmură, numai în netimp
secătuit de trecutul molipsit de viitor, de tot –
ce-l înconjura şi-l înconjoară
o prelungire
a umbrelor
adânci
nemîntuire sporită de insomnie, remuşcare, amînări.
imemorial ale noastre, toate
în aura acestui meleag
unde însuşi Hristos
s-ar fi urcat singur
pe cruce, aici
unde arătătorul se mişcă
între martir şi tâmplă
spre a sfârşi
cândva
într-un imn, zace
într-un salon
jinduind
să ningă. să ningă
universal să ningă
lin, ca peste o criptă
ca peste un somn de prunc
Posted in: Pavilionul de oaspeţi
Gogea's Blog 
ozndebrasov
august 8, 2014
cel ce l’am găsit, ne’a găsit și el
deschide zorii
și ne culcă genele
flămînde
de copilăria
cuvintelor mamă
vis frumos de vară
cîntat
(fără pretenții)