Două conferinţe importante la I.I.C.C.M.E.R.: Despre rezistenţa armată anticomunistă (William Totok) şi despre disident şi disidenţă (Dorin Tudoran)

Posted on aprilie 16, 2013

15



 William Totok va susţine conferinţa:  

„Reconsiderarea critică a trecutului – între mit şi minimalizare. Despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România”,

Bucureşti, 18 aprilie 2013, ora 17.00

reconsiderarea_critica_totok

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, vă invită joi, 18 aprilie 2013, ora 17.00, la conferinţa Reconsiderarea critică a trecutului – între mit şi minimalizare Despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă din România, susţinută de cercetătorul german de origine română William Totok. Evenimentul va fi găzduit de Jockey Club, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român).

Tema dezbaterii va fi modul în care societatea românească contemporană înţelege să se raporteze la figuri controversate ale Resistenţei anticomuniste, asociate atât în trecut cât mai ales în prezent cu manifestări ale extremei drepte în România.

250px-William_Totok_2010

William Totok

s-a născut în 1951 în Comloşu Mare (Timiş). A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie la Universitatea din Timişoara.

A fost unul dintre co-fondatorii „Grupului de Acţiune Banat” (Aktionsgruppe Banat), o grupare formată din tineri autori de limbă germană din Timişoara, contestatari ai regimului comunist. Acest grup, cunoscut şi sub denumirea oficială de „Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenţilor din Timișoara”, s-a manifestat între anii 1972-1975.

Pentru activitatea sa, Totok a fost arestat preventiv şi reţinut timp de 8 luni, până în 1976. Motivul reţinerii a fost „propagandă împotriva orânduirii socialiste”.

După încheierea studiilor, William Totok a funcţionat pentru o perioadă ca profesor de germană şi română în localitatea Tomnatic (Timiş), iar mai târziu, între 1982 și 1985, s-a mutat la Timişoara, unde a fost redactor la ziarul de limbă germană „Neue Banater Zeitung”.

În 1987 a emigrat în Republica Federală Germania şi s-a stabilit la Berlin, devenind corespondent local pentru postul de radio Europa Liberă.

A activat în Comitetul pentru Drepturile Omului din România (din cadrul Fundației „Heinrich Böll”).

S-a remarcat ca scriitor şi ziarist, publicând numeroase studii şi eseuri istorice, literare și politice, articole, analize, eseuri radiofonice, cronici și recenzii, atât în România, cât şi în alte ţări.

A continuat să se preocupe şi de trecutul recent. În această calitate a făcut parte din Comisia Internaţională pentru studierea Holocaustului în România şi a publicat mai multe studii şi volume.

iiccmer_sigla

Dorin Tudoran va susține conferinţa:

„Ce a fost/ce este un disident?”

Bucureşti, 23 aprilie, ora 17.00

ce_a_fost_ce_este_un_disident

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc vă invită marţi, 23 aprilie 2013, ora 17.00, la conferinţa-dialog ”Ce a fost/ce este un disident”, susţinută de scriitorul, ziaristul şi analistul politic Dorin Tudoran. Evenimentul va fi găzduit de Teatrul Odeon, Sala Studio, Calea Victoriei nr. 40-42.

În cadrul dialogului cu Andrei Muraru, Preşedinte Executiv al IICCMER, Dorin Tudoran va discuta principalele caracteristici ale disidenţei anti-ceauşiste, modalităţile de luptă alese de disidenţi, precum şi măsurile abuzive luate de către autorităţi împotriva acestora văzute în contextul disidenţei central şi est-europene. Disidenţa reprezintă principala modalitate de opoziţie în fața regimurilor comuniste adoptată de contestatarii din interior, ea fiind favorizată şi de semnarea unor tratate internaţionale privind respectarea drepturilor omului. Astfel, disidenţa prin mijloace legale devine în ultimele decenii ale regimurilor comuniste principalul mijloc de opoziţie. Caracteristicile au fost militarea pentru respectarea drepturilor omului, semnalarea abuzurilor decidenţilor politici şi solicitările pentru respectarea Tratatului de la Helsinki.

Scriitorul Dorin Tudoran vorbeste despre dosarul sau de la Securitate, in timpul interviului acordat cotidianului Jurnalul National, in Bucuresti

Dorin Tudoran

s-a născut la Timişoara pe 30 iunie 1945. Este absolvent al Facultăţii de Filologie din Bucureşti. Înainte de a părăsi România (1985), a lucrat ca redactor la Revistele Româneşti pentru Străinătate (1971-1973), Flacăra (1973-1974) şi Luceafărul (1974-1980).

A debutat editorial cu volumul Mic tratat de glorie, pentru care primeşte Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor în 1973, pentru ca în 1978 să fie laureat cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, iar în 1992 cu Premiul Special al acestui for. În anul 2009 a fost distins cu Premiul Național de Poezie “Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Dorin Tudoran şi-a manifestat deschis opoziţia faţă de regimul comunist, recurgând până la urmă la greva foamei ca formă de protest, iar în 1985 a părăsit ţara şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii.

Între 1986 și 1987 a fost cercetător asociat la The Catholic University of America, Washington DC, ca bursier al Institutului pentru o Societate Deschisă (Open Society). A lansat şi a fost directorul revistelor în limba română Agora (1987 – 1992), Meridian (1990 – 1992) şi al revistei de limbă engleză democracy@large (2005 – 2007). A fost director al Democracy Fellows Program, World Learning, Washington DC, SUA (2009-2012). În prezent este cercetător asociat (din 1987) la Foreign Policy Research Institute (FPRI) din Philadelphia, membru asociat al PEN Clubului Francez (din 1982), membru al Academiei Româno-Americane de Artă şi Ştiință (din 1987) şi consultant independent – Dezvoltare Internaţională/International Development. Timp de 8 ani s-a aflat în conducerea executivă a Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale (IFES), Washington, DC, SUA, ca Senior Director pentru Comunicare şi Cercetare. A publicat aproape 20 de volume şi a fost onorat cu numeroase premii.

             (Conform http://www.iiccr.ro/)

___________________________________

             Complementare, şi istoric succesive, temele celor două conferinţe propun o necesară luminare a două zone ale memoriei recente pe care toată lumea crede că le cunoaşte şi, în fapt, doar foarte puţini şi le mai aduc aminte. Între aceştia, fără îndoială printre cei mai autorizaţi, se numără William Totok şi Dorin Tudoran. Între cele două atitudini asumate împotriva comunismului, despre care vor conferenţia celebrii militanţi anticomunişti, pentru libertate, democraţie şi drepturile omului, una colectivă, extremă, radicală, violentă, de lungă durată şi, cealaltă, individuală,  fermă, paşnică, ocazională se subîntinde toată gama de tipuri morale ale vieţii şi morţii în/sub comunism: de la curaj la laşitate, de la demnitate la umilinţă, de la speranţă la deznădejde, de la victimă la călău, de la martiraj la inchiziţie. Un adevărat deşert etic pe care cei doi au curajul să-l exploreze, dacă nu cumva chiar să-l traverseze. (V.G.)

Posted in: Anamnesis