Premiile Festivalului Național de Poezie „George Coșbuc” – Ediția a XXXIII-a

Premianţii Festivalului Naţional de Poezie din cadrul  Colocviilor „George Coșbuc”

*

*

Vineri, 13 octombrie a.c., la Muzeul „George Coșbuc” din satul natal al poetului au fost înmânate premiile Festivalului Naţional de Poezie organizat în cadrul Colocviilor „George Coșbuc”.

Juriul celei de a XXXIII-a ediţii a manifestării – format din Valeriu Stancu, Vasile Muste, Olimpiu Nușfelean, Virgil Raţiu și Alexandru Câţcăuan – a decis joi, premianții:

Secţiunea volume publicate – Victor Munteanu, Lazăr Lădariu, Emilian Marcu, Vasile Bâcu, Vasile Barbu,

Diplomă de excelenţă – Ion Horea,

Premiile speciale ale juriului – Gabriel Băbuţ, Al.C. Miloș, Vasile Popuţa și Victor Constantin Măruţoiu,

Premiul pentru debut – Carmen Ifrim Săsărman,

Menţiuni – Any Drăgoianu, Vasile Larco, Ana Zegrean, Lorinczi Francisc–Mihai, Florentina Loredana Dalian, Mirela Orban și Gheorghe Mizgan;

Secţiunea elevi – Emilian Horea, Ioana-Ilinca Moldovan, Bilghe Suliman (Premiile colocviilor „George Coșbuc”),

Menţiuni – Elena Olaru, Daniela Serina Bobe, Georgiana Daniela Muntean, Paula Zahan, Celestin Burcă, Marco Nicula şi Cristina Mihaela Gălăţanu.

(Conf. cotidianul Mesagerul de Bistrița-Năsăud, http://www.mesagerul.ro/2017/10/12/premiantii-festivalului-national-de-poezie-al-colocviilor-george-co-buc )

____________________________

Am motive personale puternice ca de această dată, chiar dacă n-am participat la Festival și Colocvii, dar trecînd prin Hordou nu cu multe zile mai devreme și fotografiind crucea de mormînt a mamei lui George, să mă gîndesc în primul rînd la ea. În memoria ei (și a multor alte mame), postez poezia dedicată de fiul, poetul, publicistul, traducătorul, militantul și tragicul tată George Coșbuc, mamei sale și fotografia făcută  cînd ulițele satului erau pustii, „lumini cu umbre-amestecând”, muzeul închis, doar Sălăuța își vedea de „vuietul” ei, parcă mai stins și el…

*

MAMA

În vaduri ape repezi curg
Şi vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară –
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.

Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacăra lor geme:
Clipeşte-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie,
Lumini cu umbre-amestecând
Prin colţuri de odaie.

Cu tine două fete stau
Şi torc în rând cu tine;
Sunt încă mici şi tată n-au
Şi George nu mai vine.
Un basm cu pajuri şi cu zmei
Începe-acum o fată,
Tu taci ş-asculţi povestea ei
Şi stai îngândurată.

Şi firul tău se rupe des,
Căci gânduri te frământă.
Spui şoapte fără de-nţeles,
Şi ochii tăi stau ţântă.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Când fusul se desfiră…
Te uiţi la el şi nu-l ridici,
Şi fetele se miră.

…O, nu! Nu-i drept să te-ndoieşti!
La geam tu sari deodată,
Prin noapte-afară lung priveşti –
– „Ce vezi?” întreab-o fată.
– „Nimic…  Mi s-a părut aşa!”
Şi jalea te răpune,
Şi fiecare vorbă-a ta
E plâns de-ngropăciune.

Într-un târziu, neridicând
De jos a ta privire:
– „Eu simt că voi muri-n curând,
Că nu-mi mai sunt în fire…
Mai ştiu şi eu la ce gândeam?
Aveţi şi voi un frate…
Mi s-a părut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.

Dar n-a fost el!… Să-l văd venind,
Aş mai trăi o viaţă.
E dus, şi voi muri dorind
Să-l văd o dată-n faţă.
Aşa vrea poate Dumnezeu,
Aşa mi-e datul sorţii,
Să n-am eu pe băiatul meu
La cap, în ceasul morţii!”

Afară-i vânt şi e-nnorat,
Şi noaptea e târzie;
Copilele ţi s-au culcat –
Tu, inimă pustie,
Stai tot la vatră-ncet plângând:
E dus şi nu mai vine!
Ş-adormi târziu cu mine-n gând
Ca să visezi de mine!

*

*

Etichetat: colocvii, Festivalul National de Poezie "George Cosbuc", Hordou-George Coșbuc, mama, poem, premii

Posted in: Din viaţa literară, Premii